Atualità

Sanité / Sozial | 27.06.2008 | 17:09

Culaburadëures da oradecà tla valedes ladines

USP – “Chëi che tol su culaburadaëures da oradeca dëssa tò su jënt da i stac plu daujin a nëus.” Cun chësc nvit dl assessëur ladin Florian Mussner pudëssa la valedes ladines dé n cuntribut cuncret a miuré la situazion n cont de ntegrazion de jënt de d’autra cultures te nosc luesc. L nvit dl’assessëur ie muet n ucajion dla prejentazion di pruvedimënc per la ntergrazion de imigrei ncuei (27 de juni) a Bulsan.

Nce la jënt ladina possa judé a miuré la situazion n cont de jënt da paejes che ne fej nia pert dla Union Europea y che vif te nosc luesc. “La mprejes che ne abina nia personal da tlo dëssa cialé de to su jënt de raions che ie pu daujin a nëus”, nsci nvieia l assessëur ladin Florian Mussner. Personal de chisc stac à n gran pert na miëura cualificazion y ne à nia dificulteies a pudëi inò jì a cësa do la sajon. Sce i resta tl luesc ladins y se tol n cajo nce pea la familia ne cumporta la intergrazion nia dificulteies.
Per la sajon da inviern, ulache tla valedes ladines vëniel adurvà mo de plu culaburadëures, dëssel unì tëut de plu jënt dala Talia. “Ti luesc turistics al mer iel truep personal cun de bona cualificazion che pudëssa d’inviern lauré da nëus” nsci Mussner.

La prejënza de imigrei che vën da dut d’autra cultures cumporta ti luesc ladins dantaprima dificulteies te scola. Aldò di pruvedimënc nueves dla Jonta Provinziela uniral metù a jì zëntri ulache i mëndri possa mparé almanco una de nosta rujenedes. Chisc zëntri, finanziei dala man publica sarà ti majer luesc y tla ziteies dl Südtirol. Per la scola ladina iel per l autonn bele unì dat pro vel nseniant sëuraprò che jude la ntegrazion. Chësc ie n aiut per i sculeies fulestieres y nce per l nseniamënt tla tlasses che vën nsci tenì su de manco.

Sce n tol su personal de d’autra cultures muessen nce pensé che n di purterai si families cun i mutons che à l dërt costituzionel de pudëi jì a scola. “Ti dé da lëur a jënt che ne fej nia pert dla Union Europea ie nce na cuestion de respunsabltà de viers de si familia y de si daunì”, à dit Florian Mussner.

Una dla rejons che l vën adurvà personal da oradeca tal valedes ladines ie nce che chëi da tlo ne lëura nia scialdi tla gastronomia. La Jonta provinziela se à dat ju dassënn che nosc jëuni posse bele zapé ite cun 15 ani tl ciamp de lëur. A chësta maniera speren per la gastronomia danterauter nce che l sibe de plu che resta pra chësc mestier.

Sce n paredlea la cumpëida di imigrei cun l Deutschland y l Austria ulache n ruva nchin a l 10%, ne n iel tl Südtirol bëndebò de manco. Cumpëides dl Astat mostra su che 6,7% dla populazion provinziela ie fulestiera. Ti chemuns ladins ie la perzentuela mo plu bassa. Me à S.Cristina an cun 125 fulestieres arjont la media provinziela de 6,7%. A Urtijëi, l majer luech ladin dla provinzia, iel unì cumpedà 188 fulestieres (4,1%) y te Sëlva nen iel 72 (2,8%). Mo de manco fulestieres iel unì cumpedà tla Val Badia. La perzentuela plu auta à tlo l chemun de Mareo cun 3,5% (99 persones), l vën do Corvara cun 2,1% (27 persones), Badia  (65 persones) y San Martin (34 persones) cun 2,0%. La cumpëida plu bassa de tramedoi valedes ladines à la Chemun da La Val cun 8 persones fulestieres y l 0,6%. De chësta cumpëides dl Astat fej nce pert la jënt che vën dal Deutschland y dal Austria, zënza chëstes la media provinziela de fulestieres a 5,5% dla populazion. Fulestieres che fej me na sajon ne ie majera pert nia residënta y ne fej perchël nce no pert de chësta cumpëides.

as

Galaria dales fotografies