Atualità

Jonta provinziela dl 20 de utober

USP – La veles provinzieles resta ai 26 de utober, pruvedimënc per la crisa finanziera y la tratatives per l’energia ie stai i trëi argumënc prinzipei dla senteda dl Jonta provinziela de Bulsan, ncuei lunesc 20 de utober. I argumënc de majera mpurtanza à l presidënt purtà dant te cunferënza stampa.

Veles provinzieles nia spustedes
Ai 26 de utober unirà tenì la veles sciche udù danora. Per n fal de forma iel a Trënt unì stlut ora n partit y de cunseguënza vën la veles spustedes de doi enes. Tla Provinzia de Bulsan ne ons deguna rejon per spusté la data, à dit l presidënt dl Guviern. La lege dl 2001 dij che la veles tla doi provinzies muessa unides fates l medem di. Sce te te una provinzia toma l cunsëi, vëniel ënghe me iló fat veles da nuef, l iede do vëniel inò tenì ite la medema data. Chësc prinzip vel nce chëst iede. N cont dl pericul de recurs, à l Presidënt dla Provinzia dit che chël ie te uni cajio, sce la data ne vën nia spusteda, ma nce sce la unissa spusteda.

Crisa finanziera
L’ena passeda se à l Presidënt dla Provinzia ancuntà cun reprejentanc dla banches, di fonds de pension y di mprenditëures. L’analisa dla situazion tla provinzia à purtà ala contlusion che la situazion ie seria, ma nia propi foscia. “Ne ulon nia aspité che l sibe massa tert y ulon tò pruvedimëc de prevenzion” à spiegà l Presidënt. L unirà anjenià programs per pudëi riesc ntervenì sce l devënta debujën. N pënsa tlo a judé l’economia n cont de nvestimënc o slungë credic. I assessëures ie unic nciariei de cialé tres si programs per udëi ciun lëures che n pudëssa fé plu abenëura per jude nsci l’economia tlo da nëus. Chësc possa me unì fat tenian ite la sëides dl pat dla stabilità. N cont de lëures publics ulëssen fé a na maniera che la pitla mprejes y la mesanes giape la ncëries. Respetan la diretives dla Union Europea ulëssen per la medema rejon nce spartì su i lëures te mëndra pertes. Dan che la Provinzia paia ora n lëur, muessa na cumiscion de si bënsté y a chësta majera pierden suvënz truep tëmp. Per l daunì ulëssen che l baste n bënsté di tecnics. Sce la situazion finanziera ëssa da ruvé tan inant che i credic ne possa nia plu unì paiei ju, uelen da pert dla Provinzia ënghe judé.
N uel pona nce fé n cunzet de segurëza per i pitli sparaniadëures. Sce per n pere de familia pierd per ejëmpl l lëur y ne ie nia plu bon de paië ju l cuatier, uelen da pert dla Provinzia slungë l credit o n cajio ti cumpré ju l cuatier tres l Ipes. “Sce l ëssa veramënter da ruvé tan inant che la jënt da tlo pierd l lëur, ne ëssel nianca plu bert a lascé unì jënt da ora dl Europa a lauré tlo da nëus” à dit l Presidënt.
N mierculdi 22 de utober uel l presidënt mo se ancunté cun reprejentanc di sindacac y dl’urganisazions per jëuni.

Tratatives per l’energia
La tratatives cun ENEL ie unides stlutes ju y azetedes tl Guviern provinziel cun duc a una. La cunzescions per la produzion de strom tl Südtirol che unirà per l ann 2011 dates ora da nuef jirà per l 60% ala sozietà provinziela SEL y per l 40% al Enel. L medemo fova d’ansciuda unì arjont per l Edison. Śën muessa l cunsëi dl Enel azeté tant che ie unì marciadà ora y n juebia possa pona unì sotscrì l cuntrat a Roma. “Sce la Provinzia à la maiuranza per la produzion, possela nce fé calé i priejes” à dit l Presidënt dla Provinzia. 
Tl Südtirol vëniel adurvà 2.200 milion de chilowatt. La 800 pitla stazions dal strom ruva deberieda a na produzion de 750 milion. Na gran pert muessa pechël unida cumpreda da oradecà. La tratatives ie debujën per giapé nce de bona cundizions dai gran produtëures.
L mandé ora l strom ti pitli luesc y pra la cëses ti posć riei da ruvé permez, sëurantol defin la Provinzia de Bulsan. Chësc ie stat mesun arjonjer do 31 ani che na norma de atuazion ova giaurì chësta puscibltà. N iede i Chemuns y pona la Cumuniteies raioneles dëssa tlo pudëi di sce i uel sëurantò chësta destribuzion. N ne uel nia che l vënie metù su urganisazions aposta.

Aiuc per taië lëns
Taië lëns y marciadé de leniam ne cunvën nia tl Südtirol ajache l costa massa a ruvé permez ai bòsc tan desman. La Union Euopea ova fermà la suvenzions dla Provinzia per l trasport. Śën iel unì arjont che l possa mpomo unì judà. 939.197 Euro ti va a 136 chemuns y frazions, 1.287.000 Euro ti vën dat a 811 privac che taia lëns. I aiuc tol n cunsciderazions i lëurs fai dal 2006 inant. “Cun chisc aiuc sustenions l taië lëns y a chësta maniera l mantenimënt di bòsc” sorissea l Presidënt dla Provinzia.

Studi tl’Austria
Na cumiscion dëssa tl daunì dé la recunescënza de studi fai tl’Austria. Al mumënt ne vel l diplom de na scola spezialiseda o de n “Bakkalaureat” tl Austria, nia tla Talia.

as