Atualità
Dala Jonta provinziela dl 15 dezëmber
USP – La ustaries y hotiei messerà adaté la njinies contra l meldefuech nchin ala fin de juni. Chësc à la Jonta provinziela de Bulsan fat ora ncuei, 15 de dezëmber. Danter la dezijions che l presidënt Durnwalder à prejentà do la senteda iel nce l program de cuatieres per la families cun davani mesan y la direzion de mujiga tla Scola d’Ert a Urtijëi. Ncuei iel stat l’ultima senteda dla vedla jonta provinziela.
Aldò de desposizions da pert dl Stat à la Jonta provinziela ncuei messé scurté l tëmp te chël che ustaries y hotiei muessa adaté la njinies contra l meldefuech. La data nueva nchin a canche n muessa avëi fat i lëures ie l 30 de juni 2009. La Jonta provinziela ova udù dant la fin dl 2009, chësta pruposta ne fova nia unida azeteda da pert dl Stat.
Cuatieres per categuries mesanes
La Provinzia de Bulsan sustën la families cun davani de mesura mesana te chëla che l vën ti proscimi ani udù dant 1.000 cuatieres nueves. “Per ejëmpl tl cajo de diplomei che scumëncia a lauré cun n mënder davani y che à l potenzial de davanië de plu, ulons ti judé cun l cuatier” à spiegà Luis Drunwalder. Ti prim 10 ani messeran paië l fit provinziel per chisc cuatieres y dopro vëniel dat la puscibltà de i cumpré. I criteries prinzipei per pudëi jì a sté te n tel cuatier ie de ne avëi nstës degun, de avëi la residënza tla Provinzia de Bulsan y che i genitores ne ebe nia plu cuatieres che no mutons. Sciche davani de mesura mesana ie minà n davani netto dla familia sëura l mënder davani dla categuria plu bassa multiplicà per 1,5 (p.e. categuria de 15000 Euro, davani netto de 21.500 Euro). Per giapé n tel cuatier possa la familia avëi n davani nchin a 50.000 Euro netto al ann.
La Provinzia paia mez l priesc dl grund da frabiché che muessa unì metù a desposizion dai chemuns y nce mez l custimënt per la nfrastrutures primeres. I Chemuns à 24 mënsc de tëmp per fé a savëi sce i à nteres y pona 12 mënsc per mëter a desposizion i grunc. I cuatieres puderà unì frabichei da istituzions zënza fin de davani sciche l Istitut per per l frabiché alesirà (IPES), i chemuns o d’autri. La Jonta à udù dant 70% di cuatieres tla ziteies cun plu de 10.000 abitanc y l’autra pert ti mëndri luesc.
Nseniamënt de mujiga
Aldò dl cunzet nuef per l nseniamënt de mujiga che la Jonta provinziela à dat pro ncuei, possel tla Scola d’Ert a Urtijëi unì giaurì na direzion de mujiga. “Per la scoles autes nes dà la lege nia la puscibltà de fé scoles autes de mujiga, perchël ons dat pro de lascé pro la direzions musicheles te 7 scoles” à dit Durnwalder. Sëuraprò ala Scola d’Ert Cademia iel mo cater scoles autes de rujeneda tudëscia y doves de rujeneda taliana.
Per la scoles mesanes iel unì dat pro plu ëures de nseniamënt de mujiga te scoles dla ziteies.
Per jì al Conservatorio de Bulsan, iel unì udù dant che n adrova la matura o na preparazion spezifica de mujiga.
Per nsenië mujiga tl’università adroven la furmazion dl Conservatorio, per nsenië mujiga tl’autra scoles na furmazion universitera.
Fulestieres tla scoles y scolines
Tla scoles y scolines ne possel nia unì tëut su plu de 30% de fulestieres per tlas. Chësc vëija dant la normatives nueves che la Jonta provinziela à dat pro per fulestieres da paejes ora dl’Europa. “A chësta maniera possel unì mantenì n cër standard de nseniamënt y de cultura tla tlas” à dit l presidënt dl guviern. I chemuns muessa ti fé al savëi ala ntendënza scolastica la cumpëida de iscrizions de sculeies nia europeies. Chësc ie debujën acioche, dantaldut tla ziteies possel unì metù a jì cursc de rujeneda danter fauré (canche vën stlut ju l’iscrizions) y setëmber.
Cëses de Paussa
La Jonta provinziela se damanda na regulamentazion unitera per duta la Cëses de Paussa. Al mumënt vëniel damandà n priesc al di danter 1,5 y 23,8 Euro a persona. Nchin te 5 ani dëssel te duta la Provinzia de Bulsan valëi i medemi priejes.
Da lëur per persones cun handicap
A 426 persones cun handicap ti vëniel dat la puscibltà de giapé na stiera. La Provinzia de Bulsan sustën i patrons de lëur te chëla che la paia la pert che la persones cun handicap ne possa nia fé. Per chësc iel udù dant 1,4 milion de Euro. “L cunvën cialé che chësta persones giapa da lëur y nsci nce na assegurazion y na pension. L ie miesc n cont de denità dla persona y nce da pont de ududa economich” à dit l presidënt Drunwalder.
Plan de Corones-Raiscia
L Cumiscion per l mpat abienetel ova azetà l proiet de fé n mplant portamont per culeghé la stazion dla ferata de Percha cun Plan de Corones. Na referendum a Raiscia contra chësc mplant ie unì venciù. La Jonta provinziela se mbincia n referendum te dut l chemun de Burnech per lascé rujené pea la populazion.
Raion saniter Burnech
L dutor Walter Amhof ie unì numinà diretëur nuef dl raion saniter de Burnech. Si ncëria da pert dla Jonta provinziela ie unida numineda cun la mutivazion che l à bel laurà a Burnech, che l cunësc drët bën la situazion y che l ie nstës dla val de Puster.
Scioldi dal CONI
La Jonta provinziela à spartì la milion de Euro che l Cumité Olimpich naziunel (CONI) à dat per nfrastrutures sportives. 300.000 Euro giapa la nudadoia publica Meranarena y 700.000 Euro l zënter dal Biathlon te Antholz.
Finanziamënt per scoles privates
Da permò ova la Jonta dat pro i criteries per parifiché la scoles privates. Ncuei iel unì dat pro che a chëstes ti vëniel curì nchin a 27% di custimënc. La scoles privates recunesciudes dal stat giapà n finanziamënt provinzel danter l 60 y 90% di custimënc.
Nrescides de medejina
Per nrescides de medejina moleculera ti vëniel dat 1,8 milion de Euro al Academia europea EURAK de Bulsan. Nchin tl ann 2013 iel udù dant n bilanz de 11,5 milon per chësta nrescides. La Provinzia auzerà ann per ann l finanziamënt nchin a ruvé a 5 milion tl ann 2013.
Cuntrat coletif per dutores
L cuntrat coletif per dutores y dutores dal bestiam ie unì fat da nuef y vel nce per i ani dal 2005 nchin śën. Per curì la defrënzia de paiamënt, tenian nce cont dla nflazion spënd la Provinzia 34,7 milon de Euro.
as
