Atualità
Jonta provinziela: pruvedimënc per stravardé l tlima
USP – Südtirol dëssa nchin al 2050, n puech al iede deventé na provinzia tlima. Per arjonjer chësc gran travert che n se à tëut dant iel debujën de n plann aldò cun pruvedimënc strategics. La Jonta provinziela se à (NCUEI) ai 20 de juni dat ju cun chësc argumënt cunscidran dantaprima de nuzé l’energia cun talënt. N pont zentrel ie l ressanamënt de vedla cëses y l trasport.
La pruposta de na strategia per l tlima prejenteda dal assessëur Michl Laimer à l fin de smëndrì l’emiscion dl’anidrida de carbonium da 5,1 tones a 1,5 tones per persona te tëmp de n ann. “Ulon miuré l’efiziënza energetica y l nuzé de energia alternativa, ma ulon nce miuré n cont de adurvé l’energia cun talënt y n cont de na miëur coordinazion danter i ciamps defrënc” à dit Durnwalder do la senteda dla Jonta.
La Jonta provinziela se à dat ju cun l frabiché. Pra la cëses che vën fates da nuef vëniel bele damandà de bon standarts per adurvé puecia energia. Te vedla cëses iel mo n gran potenzial. „Ulon aumenté la cuota de ressanamënc da 1,5 a 3% de vedla cëses al ann” à dit l presidënt dla Provinzia. A chësta maniera dëssa unì smendrì dassen l cunsum de energia te de vedla cëses y nsci nce te duta la provinzia.
N segondo pont ie l trasport ulache l vën majera pert adurvà funtanes de energia fossiles. Tlo vëniel for inò svilupà pusciblteies nueves, dantaprima tl ciamp di mesuns de trasport a strom. Mpede pumpes dal penzin, pënsun tlo a stazions ulache l possa unì baratà o ciarià bateries. “Ulon tenì l var te chisc ciamps y nce tla produzion de idrogenn sciche alternativa ecologica” à dit Dunrwalder.
La strategia per stravardé l tlima ie penseda nchin al 2050, ma uni cin ani dëssel unì cialà do tan inant che n ie, per pudëi n cajo se adaté ala tecniches nueves.
as
