Atualità

Mussner y reprejentanc dl’Università per n Istitut de ladinistica y mëisa de descuscion

USP – La Repartizion ladina dl’Università liedia de Bulsan dëssa unì svilupeda inant. Te n’ancunteda danter l assessëur provinziel ladin Florian Mussner, l presidënt dl’università Konrad Bergmeister y l cuordinadëur dla Repartizion ladina Theodor Rifesser iesen stai a una sun l bujën de realisé n Istitut de Ladinistica y na mëisa de descuscion per miuré la culaburazion cun la istituzions ladines.

Pra l cungres di 10 ani dla Repartizion ladina dl’Università fovel unì rujenà de la svilupé inant, sën à Mussner, Bergmeister y Rifesser rujenà inant cuncretamënter;

La despunibltà de rujené cuncretamënter co svilupé inant la Repartizion ladina dl’Università se ova ultimamënter mustrà pra l cungres n ucajion di 10 ani dla Repartizion. Nce l presidënt dl’università Konrad Bergmeister ova rujenà de svilupé inant la pert scientifica tl ciamp dla ladinistica y dl bujën de mëter su nce la strutures aldò.  Per chësta rejon se à i reprejentanc dl’università chisc dis ancuntà cun l assessëur provinziel ladin. Tl’ancunteda iesen stai a una sun l bujën de mëter su n Istitut de ladinistica y nce de miuré la culaburazion cun la istituzions ladines tla forma de na mëisa de descuscion.  „On la fertuna de avëi na repartizion ladina tla università cun nce prufessëures ladins y dal’autra pert ons nce n Istitut culturel y la Scola Ladina - à dit Mussner, perchël dëssel pra na mëisa turonda regularmënter unì jit permez a dificulteies y rujenà ora problems“. Aldò dl presidënt dl’Uni Konrad Bergmeister dëssa la realisazion dl Istitut o dl Zënter de cumpetënza de Ladinistica tosc unì a se l dé, y chësc a pèr cun la realisazion dl Zënter per storia regiunela. „Cun la realisazion de n Istitut de Ladinistica vëniel respundù a velch che la populazion ladina se damanda bele giut“ nsci Theodor Rifesser.

Na nuvità che vën bele metuda n drova chëst ann d’autonn, ie la majera prejënza dl Ladin tla furmazion dla maestres per la scolines y  scoles elementeres ladines. Cun la reforma ie la furmazion di nsenianc unida ngrandida a 5 ani de studi, la pert ladina y l nglëisc à śën giapà plu pëis. L respunsabl dla Repartizion ladina Theodor Rifesser a tl’ancunteda a Bulsan cun Mussner mustrà gran sudesfazion per chësta inuvazion che njenià mo miec i nsenianc per sëurantò duvieres tla scolines y scoles ladines.

as

Galaria dales fotografies