Atualità
Na miliarda de Euro per seguré stieres y sustenì l’economia (cun audio)
USP – Cun nvestizions, politica per l marcià dl lëur, mëter a desposizion scioldi, manco burocrazia y aiut te caji estremes juda la Provinzia de Bulsan a ti vester ala cunseguënzes dla crisa economica. Sun chësta streda ulël l Guviern provinziel stimulé l’economia da tlo y seguré la stieres. L presidënt Durnwalder y i assessëures à prejentà ncuei (23 auril) a Bulsan l pachetl de pruvedimënc.
La crisa economica mundiela ne sparania nia l Südtirol, ma nchin a mo ie la cunseguënzes nia states tan pesoces sciche te d’autri paejes. “Tlo da nëus iel truepa de pitla mprejes y mprejes de mesura mesana che ie bones de se adaté plu riesc y cun majera flessibilità ala situazion nueva. L’aministrazion publica ne à nia da paië ju debic di ani passei y à mo l muet de fé ntervënc” à dit Durnwalder. L rie mumënt à nce pertes positives, “la jënt se rënd cont che l davani ne vën nia dal ciel y i mprenditëures muessa se crì stredes nueves y se la mëter a jì miec” à dit l presidënt.
“Nëus ne pudon nia ti vester al crisa economica, tlo muessa la firmes y i partner soziei ti vester. Chël che la Provinzia possa fé ie anjenië la cundizions y sustenì iniziatives” nsci l pensier de Durnwalder. Duc i assessëures à njenià pruvedimënc aldò de si ciamp de cumpetënza.
La Jonta provinziela à njenià 23 pruvedimënc cuncrec cun n fin per n tëmp curt y n tëmp plu lonch. L pachetl de pruvedimënc dëssa judé a passé chësc tëmp de crisa y dëssa nce miuré la cundizions per l’economia tl Südtriol.
I pruvedimënc ie trai adum te cin capituli: la politica ativa y passiva dl marcià dl lëur, nvestizions, mëter a desposizion scioldi, manco burocrazia y aiut te caji estremes.
Mantenì stieres
Na gran priorità à l mantenì dla stieres. “Cun i paiamënc possa se mantenì la families, paië l fit y la istruzion, zënza se lascé sun aiuc publics” à dit Durnwalder. L Guviern provinziel sustën la furmazion, l baraté mestier, l sustën chëi che possa me lauré a mez tëmp, chëi che uel se istruì inant y pieta na cunsulënza efizienta.
Nvestizions
N pachetl de nvestizions tol ite de plu ciamps: n cont de frabiché, anjenië 1000 cuatieres per persones cun davani mesan, i cuatieres tla casermes cumpredes su dala Provinzia unirà fai plu abenëura, de plu majons ti spedei, de plu scioldi tl fond provinziel de rotazion, plu sustëni per l’esportazion y per la nrescida y svilup, plu cubatura sce l vën nce fat ressanamënc per sparanië energia, majeri paiamënc per i paures y majer cuntribuc per l’economia.
Mëter a desposizion scioldi
La fujion dla cooperatives de garanzia y l se giaurì a duta la categuries, slungë i mprësć, smëndrì la cëures sciche l’IRAP. “Cun i chemuns ulons marciadé per smendrì la chëuta sun l frabiché, ajache nce i chemuns muessa judé pea” à dit Durnwalder.
Manco burocrazia
N sustëni per la mprejes dëssa nce vester l smendrì dla burocrazia, de chësc viers uniral jit ancontra tl urbanistica y defendura dla cuntreda, liber fundier y cataster, ma nce per sëurandé grunc per frabiché stabilimëc. Nce l Guviern provinziel smëndrej burocrazia te chëla che i assessëures possa nstësc fé decrec, astilan ora truepa delibres.
Caji estremes
“Ne saron nia boni de fé mantenì duta la stieres” à dit l presidënt. Per chësta rejon iel nce unì pensà a caji estremes. L unirà judà a paië ju debic per l cuatier y a dé ora borses de studi. L unirà tëut n cunsciderazion la situazion finanziera autela dla families y nia chëla di ultimi ani. I scioldi per chëi che à perdù l lëur ne basta nia per arjionjer l minimo de vita, la defrënzia paia la Provinzia. I scioldi per chëi che à perdù l lëur dëssa nce unì dai per chi che à laurà te de pitla firmes cun puec lauranc.
De ndut arjonj l pachetl de pruvedimënc contra la crisa n valor de na miliarda de Euro. L ie unì spustà capituli tl bilanz provinziel y n pert iel nce unì metù a desposizion 250 milion de Euro sëuraprò. N cont dla puscibltà de dé ora obligazions dla Provinzia à Durnwalder ncuei respundù che l ie dla minonga che n dëssa ciafië cun i scioldi che n à a desposizion, mpede fé debic per chëi che unirà do.
La majera pert di pruvedimënc, feter trëi cherc, jirà riesc n drova. Per l’autra pert muessel mo unì fat delibres dl Guviern provinziel o mudà vel lege.
I pruvedimënc plu avisa ie da udëi tla prejentazion junteda pro.
as
