Atualità
Jonta provinziela dl 27 auril
USP – La Jonta provinziela de Bulsan à scumencià ncuei (27 auril) a mëter n drova l program de pruvedimënc per la persones tuchedes dala crisa economica. L ie unì dat pro finanziamënc per programs de furmazion prufesciunela y cuntribuc per firmes. Per nvestizions di chemuns dl Südtirol iel unì dat pro 70 milion de Euro. L presidënt Luis Durnwalder à prejentà do la senteda dla Jonta provinziela, de plu ponc de majer nteres.
Furmazion y sustëni contra la crisa
N mierculdi dl'ena passeda ie jit n drova la lege sun l bilanz provinziel, n juebia ie unì prejentà i pruvedimënc contra la crisa economica y ncuei à la Jonta provinziela scumencià a mëter n drova i pruvedimënc. L ie unì dat pro doi milion de Euro per programs de furmazion per chëi che à perdù l lëur o che lëura me plu a mez tëmp. Sibe per chëi che giapa velch dala Cassa ntegrazion che chëi che à perdù l lëur giapa 3,60 Euro per ëura de furmazion. Ala firmes che pieta programs de furmazion spezifica ti vëniel dat n acont de nchin a 50% acioche i possa tré tres la furmazion.
Per la firmes iel unì auzà i cuntribuc De-Minimus da 200.000 a 500.000 Euro, al Jonta à nce auzà i cuntribuc de cunsulënza (da 50 a 70% dl custimënt) y i cuntribuc per la pitla firmes (da 13 a 17%) y per la firmes mesanes (da 7,5 a 8,5 %). Per firmes cun dificulteies iel śën mesun mpresté scioldi dal fond de rotazion. L fond de risich dla cooperatives de garanzia ie unì auzà de mesa milion de Euro. “Sëuraprò ons nce dat pro trëi milion de Euro per la sozietà de esport dl Südtirol y smendrì la burocrazia per chësta firmes. Acioche l possa unì paià ora plu riesc ala firmes che à frabicà opres publics, ne iel nia plu debujën dla contes per l cont finel, ma me plu l colaudo di esperc.
70 milion per i chemuns
Per nvestimënc di 116 chemuns dl Südtirol iel unì dat pro 70,87 milion de Euro. Di trëi chemuns de Gherdëina giapa Urtijëi 649.651 Euro, S.Cristina 337.690 Euro y Sëlva 532.486 Euro. Per nvestimënc chemunei tla Val Badia iel unì dat pro 566.241 Euro per Al Plan, 368.103 Euro per S. Martin, 276.624 Euro per La Val, 632.753 per Badia y 283.415 per Corvara.
Demustrazion a Burnech
“L ne ie nia relazion danter la cumpëida de uemes dla polizai y la lizënza de pudëi mëter ju gherlandes da pert de Donato Seppi” à dit Durnwalder n cont de no azeté cie che ie stat ntan l fin dl’ena a Burnech. Per la demustrazion di scizeri contra l fascism y l nazionalsozialism à la Cuestura fat unì adalerch feter 600 uemes dla polizai. Tl medemo mumënt à reprejentanc de partic de man drëta metù ju gherlandes dan l monumënt dl alpino a Burnech. “Chësta pruvocazion ne ie nia da azeté” à dit Durnwalder. L ie debujën de abiné soluzions da fundamënt per la pesc danter grupes etniches y chësc cumpurtamënt da pert dla Cuestura ne juda dessegur nia de chësc viers. “I monumënc che lecorda la ditatures toca da unì tëuc demez o da unì spustei tl museum, i ne possa nia resté te lueges publiches sciche pruvocazion” à juntà l presidënt dla Provinzia.
Tisel di purciei
Tl Südtirol ne iel te chësc mumënt nia rejon de sté ert, ma n ne possa nce nia la tò ala lesiera: L assessëur Theiner à spiegà te Jonta provinziela che la Provinzia de Bulsan ie anjenieda n cajo che la malatia di purciei, che ie nce da taché per la persona, ruvëssa tlo da nëus. N à n plann de pruvedimënc y la medejines anjeniedes. Cun l’autoriteis de referimënt a Roma y Brüssel tënien i cuntac per pudëi se muever n cajo de bujën.
Cunselier de Stat
Do che nce l segondo cunselier de Stat à dat ju si ncëria ie la Provinzia de Bulsan śën defin zënza. Aldò de lege muessa almanco un cunselier de stat dl Südtirol vester pra la sentedes a Roma canche l vën tratà cuestions che reverda la Provinzia de Bulsan. La Jonta provinziela se damanda che l Stat mëter riesc cunselieres nueves, do che la à bele da giut fat prupostes. “Davia che l guviern nuef ne à mo for nia metù la cumiscion di 6 y di12, y ne azeta nia la pruposta per n ntendënt talian, an la mprescion che a Roma uelen tenì su nosc lëur aministratif” à dit Durnwalder.
Cunsulta per l sport
Per frabiches dal sport y per cuntribuc al’atività sportiva analisea la Cunsulta per l sport dal dumandes che vën mandedes ite. La Jonta provinziela à dat pro i cumëmbri nueves per chësta legislatura: presidënt dla cunsulta ie l presidënt dla provinzia Durnwalder, vizepresidënt l assessëur Christian Tommasini. I autri cunselieres ie Heinz Gutweniger (Coni Südtirol), Günther Andergassen (VSS), Carlo Bosin (lies talianes USA) y Siegfreid Wolfsgruber. Herbert Valentini ie reprejentant dla grupa de rujeneda ladina.
Scoles
L Cunsëi de stat per la scoles à dat pro i programs de scola elementer y scola mesana n cont dl’ëures al ena, la materies de ublianza y materies opzioneles. Śën possel unì scumencià a lauré cun chisc programs.
Fé do la matura
Dal 1991 vëniel dat la puscibltà de fé do la matura. Per l proscimo ann de scola iel 270 nteressei. La provinzia finanzieia la scoles da sëira cun 3.000 Euro per sculé, uni un muessa o mëter 1.050 Euro leprò per fé l istitut tecnich cumerziel o la “Gewerbeober”. Te chësc mumënt iel bele segur che la lezions da sëira unirà pitedes a Bulsan, Persenon, Burnech y Maran.
Borses de studi
Per l proscimo ann de scola iel bele unì delibrà de plu borses de studi. Per studënc universiteres iel udù dant 752 cuntribuc per na soma de 4,28 milion de Euro. Per studië ora dl Südtirol iel unì njenià diesc milion de Euro che unirà spartii su danter 1756 studënc. Mo autri doi milion de Euro iel unì dai pro per curì iscrizions che costa nce manco de mile Euro.
Tenian cont dl’inflazion uniral chëst ann paià ora nchin a 5700 Euro de borses de studi (mpede 5500 Euro); la mëndra soma ie 1270 Euro. Mudazions iel nce unì fat per la sëides de davani che ie unides auzedes da 27.000 a 29.000 Euro de davani netto. “Sce zachei à perdù l lëur o possa me plu lauré a mez tëmp, ne vëniel nia plu tëut n cunsciderazion l davani dal ann passà” à dit Durnwalder.
Lege sun i lerneri
La lege sun lerneri ie passeda a Roma zënza prutestes. Per l auton an festide che l pudëssa unì a se l de dificulteies cun la recunescënza per chël ie unì metù su na grupa de lëur danter Provinzia, Stat y lies prufesciuneles, per stlarì 12 ponc. L stat vëija dant doi a trëi ani per mparé n mestier. Tl Südtirol ie udù dant da 3 a cin ani da lerner, te chëi che l moster paia nce manco cuntribuc de assegurazion.
Safety Park
L assessëur Widmann à purtà dant ala Jonta provinziela la zifres dl zënter per avisé segures de Pfatten. “Tl 2008 iel stat 2602 persones che ie furnedes tl zënter y l debit ie stat de 521.000 Euro” à dit Durnwalder. Ti prim cater mënsc dl 2009 iel bele stat 3057 che ie furnei, de plu che ntan dut l ann passà, y n fej cont cun n debit de 239.000 Euro. “Bele n auter ann ne fajerà l Safety Park nia plu fat debic” nsci l presidënt dla provinzia.
as
