Atualità
Ai 2 de utober l di naziunel contra barieres architetoniches
USP – Sceles y scialieres, tretuares, porc strënc ie me n valgun rëms per persones cun handicap, persones sun l stuel da rodes ma nce umans y peresc cun l bagl. Frabican aldò, tulan demez barieres architetoniches ti vëniel dat la medema pusciblteies de mubilità per duc. Ai 2 de utober unirà chësta problematica metuda tl zënter dl nteres tla Provinzia de Bulsan ma nce a livel naziunel.
Vënderdi ai 2 de utober vëniel tenì l di naziunel contra la barieres architetoniches. Chësc di ie unì metù su dan n valgun ani per sensibilisé la minonga publica sun la dificulteies che persones cun handicap anconta di per di.
L assessëur per la sanità y l soziel sorissea che uni persona dëssa avëi l mesun de pudëi fé nstës muvimënc da uni di. Che l ne sibe deguna barieres architetoniches ie na cundizion per chësc. L ie debujën de tò demez barieres architetoniches. La lege provinziela dl 2002 cun si normes de atuazion y l lëur de sensibilisazion à abù fazion, dij l assessëur Richard Theiner. Sibe tl publich, che tl privat vëniel for de plu tenì cont dla persones cun handicap.
„De gra al lëur de nfurmazion y sensibilisazion da pert dla Provinzia, di chemuns y dla istituzions publiches ie cresciù l nteres de frabiché zënza barieres architetoniches” spiega l assessëur Theiner. Chësta ie la drëta streda acioche persones cun dificulteies posse se muever, ma nce acioche duta la jënt sënte la respunsabltà de pité la medema cundizions de muvimënt per duc. Nce tl daunì iel debujën de tò demez rëms. Chësc nvit ti va a uni un.
as
