Atualità
Jonta provinziela sun la cunseguënzes dl referendum
USP – La jonta provinziela à ncuei danmesdì a Bulsan (22 utober) prejentà te na cunferënza stampa la cunseguënzes sce n dumënia vëniel azetà la prupostes de lege dl referendum. “Te de plu referendum ne curespuend l cuntenut nia al titul, i referendum reverda me particuleres de n sistem de aministrazion, n “scì” purtëssa a na situazion de cunfujion y che dà l mesun de fermé lëures bele scumencei” nsci i assessëures provinziei duc deberieda.
L presidënt Durnwalder à danora sorissa che sëuraprò al bensté di prufessëures univesiteres sun l referendum iel nce dl duvier dl’aministrazion provinziela de dé nfurmazion sun la cunseguënzes dl azeté di singuli referendum. I zitadins à n dumënia cater pusciblteies: lité l “scì”, lité l “no”, fé astension y nce de nianca jì al referendum. Sce manco dl 40% di zitadins ne fej nia pea l referendum o sce vënc l no, resta dut co che l ie śën. Sce l vënc l “scì” y la pruposta de lege vën nsci azeteda dala jënt, jirà la lege nueva riesc n drova nchin che la suneria costituzionela ne fej nia na sentënza. “Ti mënsc danterite saral n caos danter la populazion” à sorissà Durnwalder.
Cuatieres: prezedënza a chëi da tlo
Chësc referendum damanda – n cont di cuntribuc per l fit – 5 ani de residënza per zitadins imigrei da ora dl’Europa. La lege che ie bele se damanda de plu: cin ani de residënza y nce 3 ani na stiera de lëur. La dumanda dl referendum do 10 ani de residënza per giapé n cuatier IPES n afit ie na descriminazion per i fulestieres che va contra la costituzion.
Vënder ora l ncësa: segondi cuatieres
“Chësc ie na ngianeda ajache l cuntenut ne curespuend nia al titul” à dit la Jonta provinziela. “Mpede fermé l vënder ora unissel nvià a vënder ora.” La pruposta vëij dant 20.000 Euro de straufonga sce l ne vën nia respetà la normes di segondi cuatieres. “Priejes di cuatieres drët auc, sciche ti luesc turistics, relativea la straufonghes a na maniera da nvië a nia respeté la regula” nsci la Jonta. L’urbanistica ie tan cumplicheda che te truep caji ne savëssen nia plu ce lege che vel y truep messëssa unì fermà: nsci la dumandes per frabiché soziel y alesirà o la feries tl luech da paur. Chemuns pudëssa destiné raions per segondi cuatieres, duc messëssa paië l tribut sun l frabiché, nce per l frabiché soziel y alesirà.
Democrazia direta
Sce vën azetà l terzo y cuarto referendum jissa n drova normes che va una contra l’autra. “N ne savëssa nia plu ciuna normes che muessa unì respetedes” iel unì dit a Bulsan. Danaterauter pudëssel unì damandà na minonga sun uni purvedimënt, che vën uni ann fat da nuef, che va sëura na milion de Euro y sun n purvedimënt che vën me fat un iede, sëura 5 milion de Euro. L bastëssa da trëi a vint persones per se damandé n referedum, ntan i mënsc a desposizion per abiné la sotscrizions, restëssa la delibra fërma.
Chemuns che se mët adum o raions pudëssa druché tres dezijions spezifiches. Plan spezifiches provinziei o majeri lëures publics pudëssa unì trai sosëura o fermei amez ite.
La Jonta provinziela se tëm che l sistem de valivé ora danter la grupes de rujeneda pudëssa ruvé sotsëura y che na grupa de rujeneda pudëssa to dezijions sun la grupa plu dëibla. L medemo vel per raions cun na gran poplulazion che pudëssa cumandé di raions cun manco zitadins.
Reduzion dl muvimënt de julieres
“Nce te chësc referendum ne curespend l cuntenut nia al titul” à dit i assessëures. L vën damandà che la Provinzia ne feje nia plu nvestimënc tl aeroport. Chësc ne fermëssa perchël nia i julieres. L patron dl aeroport ie l Stato y la istituzion per l jol ENAC pudëssa ti dé la cunzescion a n auter. Sce tumëssa demez l julé cumerziel, toma nce demez la restrizions per l jol militer y de tëmp liede che ie ti ultimi ani calà dassënn. Tl ann 2008 iel unì cumpedà 3.125 joi cumerziei, 3.481 joi militers y 11.577 joi spotrives. A Trënt, ulache l ne ie degun joi cumeziei iel unì fat 32.000 joi sportives.
Sce tumëssa demez l jol cumerziel a Bulsan, messessa la strutura mpo unì mantenida per i spediei (donazion de organns) o prutezion zevila. L personal che ie debujën ne tumëssa perchël nia demez.
as
