Dala Jonta provinziela dl prim de dezëmber
USP – La Jonta provinziela de Bulsan ti uel judé al’economia da tlo cialan che i scioldi dl fond dla pensions vënie adurvei per stizé l’economia da tlo. L presidënt dla Jonta cherderà ite na senteda cun la banches da tlo y l Fond de pension suplementer. Chësc ie stat un di ponc prinzipei che l presidënt Durnwalder à prejentà ncuei (prim dezëmber), do la senteda dla Jonta.
Credic tres scioldi di fonds y dla banches
La Jonta provinziela de Bulsan uel judé la mprejes de pitla mesura y de grandëza mesana te chësc mumënt de crisa economica per garantì i posć de lëur. I mesuns che n uel mëter desposizion ie l Fond provinziel de rotazion, la reduzion dla chëutes y tarifes, y credic cun garanzies. L’idea dla Jonta ie che i scioldi metui da na pert tl fond de pension suplementer (600 nchin 700 milion de Euro) vënie mprestei per sustenì l’economia da tlo. L dëssa unì crià obligazions cun rendimënt segur che la banches possa pona mpresté inant al’economia da tlo. La Provinzia judëssa da si pert n cont dla segurëzes y garanzies di credic. L Presidënt dla Jonta cherderà ite la banches da tlo y l Fond de pension suplementer per nvië via n program de chësc vieres.
Plu scioldi per cooperatives de garanzia
Da pert dla Jonta provinziela se mbincen che la cooperatives de garanzia per l’industria, cumerz y artejanat lëure mo de plu deberieda. “Les se à bele metù adum te n cunsorz, ma chësc dëssa mo unì svilupà inant” à dit Durnwalder. Te caji estremes ie la Provinzia a desposizion per sëurantò la garanzies. Per judé la cooperatives de garanzia dà la Provinzia n majer finanziamënt: ala cooperativa dl’insdutria 600.000 Euro de plu, a chëla dl cumerz y chëla dl artejanat 500.000 Euro per un.
La jonta provinziela se damanda che tl cunsorz de chësta cooperatives vëniel nce tëut su i ciamps dl’agricoltura y dl turism.
Plann dla telecomunicazions
La Jonta provinziela à dat pro i criteries per fé l plann dla telecomunicazions nuef. Per i raions ti luesc muesserà se cruzië i chemuns y per l’autra pertes la Provinzia. N regula a pert dëssa valëi per i tuniei: “Nce tlo ulons garantì de abiné su la frecuenzes dl radio” à dit Durnwalder. I criteries dai pro reverda nce mplanc (abusives y cun cunzescion) che muessa unì tëuc demez o la cuestion dl electrosmog. L plann dëssa śën unì njenià per la proscima enes.
Custimënt dl frabiché
Uni mez ann muessa la Jonta fé ora da nuef l valor dl custimënt dl frabiché che vën adurvà per fé ora la mesura de straufonghes o mprësć. L aumënt ie chëst iede de 5,7%: 330 Euro/m² (mpede 312) y 1.320 Euro/m³ (mpede 1.248).
Raions cun potenzial de svilup
Per i ani 2007 nchin 2013 giapa la Provinzia de Bulsan 18 milion de Euro per sustenì raions cun potenzial de svilup. L unirà sustenì proiec per ruvé permez a cëses, proiec de segurëza (contra smueies y levines) y proiec per adurvé a plu manieres l’ëga. N pënsa tlo al’ega da bever, ega per blandé la plantes y ega da fé nëif.
Adurvé strutures dla scola
Lies puderà adurvé palestres, aules magna y n.i. zënza paië. La ntredes che toma demez a chësta maniera dëssa unì valivà ora tres i chemuns. Al Cunsorz di chemuns uniral perchël dat 300.000 Euro de manco.
Stipendium straurdineres
La Provinzia uel judé te caji estremes te chëi che studënc ne arjonj nia la notes per giapé n stipendium ajache i muessa ti sté do a na situazion de bujën o de malatia te familia. Na cumiscion cun l Presidënt dla jonta, i assessëures ala scola y soziel dëssa tò na decijion te chisc caji estremes.
Finanziamënt per l Eurac
L finanziamënt per l’Academia Europea Eurac unirà auzà ti proscimi ani, man man, nchin a ruvé a 10,688 milons de Euro tl ann 2013. Per chësc ann iel unì dat 8,5 milon de Euro.
Decret Tremonti
La Jonta provinziela ne ie nia a una cun l decret Tremonti. N cont dla pert di fic sëura l 4% che sëurantulëssa l Stat, iel da udëi te ce mesura che unissa trat ite la Provinzia. N cont dla detrazion dla chëutes per via de ressanamënc de cëses y pruvedimënc per sparanië energia che dëssa aldò dl decret unì paiei de reviers, ne ie la Jonta defin nia a una. La provinzia cialerà de fé ntervenzions tres i parlamenteres a Roma acioche chësc decret ne devënte nia lege.
Debic dl Museion
“La direzion dl Museion y la gestion finanziera me à fat gran delujion” à dit l presidënt Durnwalder. Per la mostra an spendù 600.000 Euro sëurora y per la gestion 500.000 Euro, de ndut 1,1 milion de debit. La Jonta ne uel nia spënder scioldi per curì chësc debit, ma ie a una sce l vën tëut ca i scioldi bele mpermetui. Ora dl fond de 2,5 milion al ann per la gestion dëssel unì paià debic cun 500.000 Euro y ora dl fond unich de 3 milon de Euro per cumpré opres d’ert, dëssen mpresté i 611.000 Euro mo a desposizion y i paië de reviers te doi ani. Śën uel la Jonta provinziel nce avëi stlarì chi che à la respunsabltà di debic dl Museion.
“Son dla minonga che dëssa nce judé pea nvestidëures privac che ie bele tlo sciche sponsores” à juntà Durnwalder.
Cumerz a detail
La deszijion sun l plann provinziel nuef per majera butëighes a detail, ie unida spënta ala fin de merz 2009. Chësc davia che n ne à mo degun guviern nuef.
Campania per i motores
La Jonta à fat na cunvenzion cun l chemun de Bonate Sopra de Bergamo y cun la Polizai de Bayern acioche i posse sëurantò la campania de sensibilisazion contra la desgrazies cun i motores dla Provinzia de Bulsan.
as
