Frick: “reforma fineda per l artejanat”
USP – La reforma dl artejanat ie unida stluta ju. La Jonta provinziela à da permò dat pro la pruposta dl assessëur Werner Frick n cont dla normatives per l artejanat y la normes de atuazion dl regulamënt per l artejanat.
“On pudù ti dé ai artejans dla Provinzia de Bulsan na regulamentazion nueva aldò di tëmps” se n cunforta l assessëur Frick. “L artejanat cun 13.426 mprejes, ie na seva sterscia de nosta economia che cuer l 11% dla produzion interna lorda. La se meritova na regulamentazion plu moderna.” Chësc ie stat mesun tres la bona culaburazion danter l Ufize provinziel per l artejanat y i reprejentanc dl ciamp.
Do feter 30 ani à l artejanat chëst ann giapà na fundamënta de lege nueva che tën l var cun l svilup dl ciamp y i mudamënc dl marcià. L regulamënt dl artejanat cun la normes de atuazion vel mpede la regulamënt da dant, fat l ann 1981.
Na definizion moderna dl artejanat, cundizions nueves per ativiteies artejaneles y pratiches plu scëmples ie i ponc de majera mpurtanza dl regulamënt nuef. Aldò dla normes de atuazion possel unì fat atività ti mestieres defendui tl ciamp dla istalazion, sanità, cura dl corp y alimentazion. Nce l atività artejanela tl cuatier y l servisc dl scoaciamin giapa regules nueves.
Da nuef ie nce la spartizion tlera danter la ndustria y l artejanat che ne lascia nia plu lerch a nterpretazions. Servijes artejanei fej, aldò dl regulamënt nuef, pert dl artejanat. “Dajon pëis ala cualificazion di artejans, ajache a chësta maniera possel nce unì garantì la cualità dl lëur” dij l diretëur dl ufize provinziel Erwin Pardeller. “La cualificazion ie n pont sterch tla batalia dla cuncurënza”.
Per l prim iede iel unì regulamentà i servijes y la ndustria, śën à l assessëur Werner Frick nce pudù finé via la reforma dl artejanat.
as
