„L scumenciamënt dl daunì“: detlarazion de guviern de Durnwalder
USP – „La Provinzia de Bulsan ie ala fin de n’era y al scumenciamënt dl daunì“, l presidënt Luis Durnwalder à ncuei (16 dezëmber) te si detlarazion de guviern dat da ntënder che la politica se muderà ti proscimi ani, ajache se à mudà la cundizions. L nteres zentrel ne sarà nia plu la nfrastrutures, ma la cumpaniamënt di zitadins tla pertes dla vita.
Ntan i ultimi 15 ani iel unì mudernisà la nfrastrutures dl Südtirol, fajan scoles, stredes y spediei. N à miurà l trasport publich y l culegamënt de internet plu asvelt. „On purtà inant la Provinzia te puec ani“ à dit Durnwalder, „Chësc program ie feter finà y śën possen mëter la persona tl nteres zentrel dla politica.“ Mëter la persona al zënter uel nce di che la persona à nstëssa plu respunsabltà, la à plu lerch per se muever, per si creatività. Dan che zachei fej n var mpurtant te si daunì persunel, ne dëssel nia damandé sce n giapa n cuntribut provinziel, ma sce l ie l drë var te si situazion de vita, che l porta nce inant. La Provinzia ne uel y ne daussa nce no cundizioné la dezijions ndividueles, no cun atrazions y no cun pruibizions, à dit Durnwalder.
N ejëmpl ie i genitores che muessa tò la dezijion sce jì a lauré o sce sté a cësa. L Guviern provinziel dajerà sustëni, unfat co che ie stata la dezijion: n cont dl cuatier, cuntribuc per paië ite la pension, furmazion, tarifes che ti vën ancontra ala families, modiei de lëur flessibli, strutures che cëla di mutons o sustëni per categuries mesanes de davani. L sarà for deferënzies, unfat cie dezijion che n à tëut, chësc n cont de davani, pension, tëmp per la familia o cualità de vita“ nsci l presidënt. Sëurantò respunsabltà uel di dé prioriteies. „L avëi dut y te un n iede, ne pudons y ne ulons nia dé“ à dit Dunwalder.
L presidënt à nce rujenà de cumpetënzes da sëurandé ai chemuns. Per fé chësc uniral anjenià na mëisa de descuscion cun i chemuns. La dezijions muessa ruvé plu daujin ala jënt, ma tl zënter dl nteres muessa vester i vantajes per l zitadins y l custimënt che l muessa purté.
L presidënt damanda nce de udëi la Provinzia dala perspetiva di mutons y di jëuni. Ëi sarà chëi che pea do chël che nëus fajon, si cundizions de vita vën tuchedes l plu da nosta dezijions. Perchël vala de dé mpurtanza ala furmazion. Na furmazion davierta, n mparé a mparé, n savëi europeich y che tol ite de plu ciamps y rujenedes.
N gran mpëni per i proscimi ani sarà la crisa economica y mantenì da lëur per duc. Chësc ie me puscibl sce la mprejes giapa de bona cundizions zënza smëndrì personal y defendura dl ambient. N problem ie nce l nia abine persones che pea do l lëur. Al mumënt iel 2000 persones zënza lëur, ëiles deventedes umans, persones cun handicap o jënt de tëmp, che vën ntegredes tl lëur.
N cont di fulestieres imigrei ie debujën de na miëura direzion. L dëssa me unì lascià ite tanc che n adrova y la va debujën de regules drët avisa per lascé unì do la families di imigrei. La va de dé mpurtanza ala furmazion di imigrei y che la rujeneda y la cultura ne sibe nia na sëida per la ntegrazion. „Ntegrazion ne uel nia di assimilazion“, à sorissà Durnwalder.
Argumënc cuncrec per l daunì ie l’energia y la mubilità. N cont dl’energia vala de lauré inant de viers de na gestion autonoma. N cont dl trasport muessen lauré acioche la marcanzia vënie spusteda dala streda sun la ferata y miuré l trasport publich. L tëmp dl muvimënt ndividuel ie passeda, la va de nuzé la nfrastrutures. „La jënt ne dëssa nia sentì chësta mudazion sciche na limitazion ma sciche n arichimënt“ à dit Drunwalder.
as
