Jonta provinziela dl 23 de fauré
USP – Doi stredes tl raion de Burnech ie ncuei states argumënt tla senteda dla Jota provinziela de Bulsan: l tunel sota Ciastelbadia y na zircunvalazion nueva per Stegen. I argumënc da majer nteres à l president prejentà do la senteda te na cunferenza stampa.
Tunel a S.Laurëz
La Jonta ie a una de jì inant cun lëures per fé n tunel sota Ciastelbadia a S.Laurënz. I tecnics respunsabli muessa dé la garanzia che l ne unirà nia danejà l cunvënt y i depënc a frësc. Per chësta rejon uniral furà ora l tunel y mpede stlupeté tl crëp. “L custimënt crësc de feter mesa milion de Euro, ma ne ulon nia avëi dann tl Ciastelbadia” à dit Drunwalder.
Zircunvalazion per Burnech
La streda a Burnech per ruvé permez al Ahrntal passa tl raion de Stegen, cun a man drëta cuatieres y a man ciancia raions produtives. Sun chësta streda iel plu iedesc stat de majiera desgrazies. La Jonta provinziela à ncuei udù dant tl plann urbanistich na streda de zircunvalazion nueva a nord. “A chësta maniera ti sons unic ancontra ala prutestes dl chemun y dla populazion” à dit l presidënt Drunwalder.
Cumpetënza ai assessëures
La Jonta ie tl lëur de smendrì la burocrazia dl 20%. Ncuei iel unì tratà la pusciblteies aldo de chëles che i assessëures possa nstësc purté inant cuestions cun n decret y zënza messei fé na delibra dla jonta.
Mplant de Idrogenn
La Jonta à udù dant tl plann urbanistich chemunel n mplant de produzion de idrogenn a Bulsan Sud. Cun chësc mplant dëssel unì fat strom per la stazions dl’autostreda danter Minca y Modena. “L var da ncuei pieta la fundamënta per purté inant chësc proiet che è nce pudù prejentè a Brüssel” à juntà Drunwalder. L proiet tlamà “Wasserstoffmeile” ie l prim te dut Europa.
Bürgstaller presidënt dl Ipes
Albert Bürgstaller, ambolt de Persenon ie inò unì numinà presidënt dl Istitut per l’edilizia soziela IPES. L vizepresident ne à mo nia pudù uni numinà ajache n aspieta mo la pruposta dl Cunsorz di chemuns.
Sustëni dl bilinguism
Per sustenì l bilinguism tla Provinzia de Bulsan à la Jonta udù dant 1,1 milion de Euro per cursc y cunvënies. Tl plann per la furmazion ie mo autri 4 milion de Euro.
Fond soziel europeich
A Brüssel ne iesen nia a una che scioldi dl fond soziel europeich vënie adruvei per sustenì caji tuchei dala crisa economica. Duman merdi iel a Roma n’ancunteda per ruvé a una cun l guviern talian. La Jonta proviziela à ncuei udù dant 13 milion de Euro per la furmazion. Danterauter iel nce udù dant furmazion per persones sëura 45 ani y lauranc che ie te cassa ntegrazion.
Viac tl’Africa
N lunesc che vën ne saral deguna senteda dla Jonta provinziela davia che l presidënt fej n viac a vijité de plu proiec tl’Africa.
Aldò de na lege muessa 6% di proiec de svilup sustenii dala Provinzia de Bulsan nce unì vijitei. Drunwalder furnerà ti proscimi 10 dis tl Gahna, Togo y Benin per vijitè de ndut 52 proiec sustenii dala Provinzia. Cun na soma de 1.274.000 Euro vëniel judà a realisé proiec per purté ega da bever ala jënt, per cëses de albierch per mëndri che ie tl pericul de vester vitimes dl cumerz de persones, proiec de sanità, agricoltura y furmazion. “Cun somes do la rata nia tan grandes pudons te chisc raions judé dassënn” à sorissà Drunwalder.
as
