Guviern provinziel: per l'autonomia y contra estremism (cun audio)
USP – Uni un ie cherdà a defënder y mantenì la defrënta cultures de nosc raion che ie la basa per l’autonomia dla provinzia. L Guviern Provinziel à ncuei (20 mei) tëut posizion n cont dla tenscions y polemiches etniches unides su ntan l’ultima enes. “L va de bujën de cumbater l estremism, unfat de cie viers”.
Per stlarì la posizion y la linia dla Guviern provinziel se à cin cumëmbri prejentà a Bulsan dan i media: l presidënt Durnwalder, i doi vizepresidënc Tommasini y Berger, cun l assessëur ladin Mussner y l assessëur Theiner.
I ultimi 60 ani an tla provinzia de Bulsan pudù viver n pesc y bënsté. “Chësc ie stat mesun ajache l ie unì marciadà y arjont l autonomia, ajache l pachet ie unì nterpretà aldò y ajache la Provinzia à giapà dërc per mantenì la mendranzes de rujeneda” à dit Durnwalder.
“Dla bona cundizions de vita se n jova duta trëi grupes de rujeneda y duc à l duvier de se mpenië per les mantenì” à dit l presidënt. Chësc ne possen nia fé cun na lege, ma uni un muessa sentì la respunsabltà de mantenì si cultura de rujeneda. Tl Südtirol an sentì cie che nes à fat l Fascism y l Sozialism naziunel, perchël iesen zities a estremismes, dantaprima chëi de man drëta. “I estremismes ne daussa nia unì bagatelisei y l pericul de na esplojion muessa unì destudà. Duc à perchël l duvier de smëndri la tenscions etniches” à dit l presidënt dla provinzia.
Luis Durnwalder, à a inuem dl Guviern provinziel tëut posizions su de plu ponc che ie ultimamënter stai argumënt de polemiches.
Testemunianzes fascistes
La va de tò demez pruvocazions y de les mëter te n cuntest storich. L relief sun la cësa dla finanza a Bulsan dëssa ruvé te n museum. L monumënt dl alpino a Burnech, che lecorda al viera tl’Abessinia, ne ie nia n monumënt al fascism. L dëssa ruvé te n raion militer y i alpini dëssa giapé si uneranza per si mpëni tla prutezion zevila. I ossares sun la sëides dla provinzia y l monumënt ala vitoria dëssa unì nterpretei ala drëta maniera cun l aiut de tofles de nfurmazion. L ne possa nia vester che cun l mëter ju gherlandes vën cherdà adalerch de vedla ideologies.
Autodeterminazion
Tenì sun l pachet. Te chësc mumënt ne al degun bert se damandé l’autodeterminazion ajache l vën plu bele laurà sun la basa dl pachet. L autodeterminazion pudëssen se damandé sce da pert dl Guviern a Roma ne unissa nia respetà nosc dërc, ma chësc ne ie pu nia l cajo. L ne dëssa perchël nce no unì slargià ora n tlima dramatich y speranzes nia realistiches.
Cumité olimpich
La vijion che i sportivi posse deventé dependënc dla Provinzia y garejé cun na bandiera y inn dl Südtirol ne ie nia realisticia. Velch da de tel ne vën sun dut l mont nia azetà y l Cumité olimpich nternaziunel (IOC) ne azetëssa mei la provinzia de Bulsan sciche na nazion per se.
Inn provinziel
“La ciantia de Andreas Hofer possa unì cianteda y suneda canche la passenea, ma l ne ie nia debujën de fé na lege aldò” nscì Durnwalder che à nce dit che i chemuns ne possa nia detlaré n inn, ma i possa l suné.
Marces de prutesta
Uni un à l dërt de dì si minonga a na maniera democratica. Ma cun marces de prutesta y rujenedes populistiches ne arjonjen nia. Degun Guviern de Stat ne se lascia sfurzé a na tel maniera. “Tò demez testemunianzes fascistes o la grazia per chëi che à fat atentac possen me arjonjer cun l dialogh” à dit l presidënt.
Toponomastica
La soluzion n cont de toponomastica possa me vester n cumpromis che tën cont dla storia y dla lege. Inuemes de pitli raions vën bele adurvei te si forma uriginela per tudësch o ladin. Inuemes de majera mpurtanza che se à bele nravisà te doi o trëi rujenedes dëssa unì respetei cun bona ulentà.
Blason sun la pageles
L tò demez l blason dl stat talian sun la pageles de scola ie giuridicamënter a post ajache l se trata de n documënt provinziel. Te Jonta provinziela uniral mo tratà sce jì inant de chësc vieres.
Per na miëur cunvivënza danter la grupes de rujeneda à l presidënt Durnwalder mo rujenà de plu pusciblteies. Tla scoles dëssel unì miurà l nseniamënt obietiv dla storia. L dëssa unì mparà miec la rujenedes, basa de uni dialogh. A una ie l Guviern provinziel nce cun l minister per cuestions nternes Roberto Maroni de fé na mëisa de descuscion per la cunvivënza tl Südtirol. “L dialogh cun Roma ie de gra bujën, nce sce l ie gran ëura che da si pert vëniel numinà la cumiscion di 137, la cumiscion di 6 y di 12” à dit l presidënt. A livel provinziel uniral ënghe nvià via na mëisa de descuscion per sustenì l dialogh.
as
