Jonta provinziela: auzé la cësa de un meter cun ressanamënc energetics
USP – Fajan ressanamënc tlima dla cëses possen les auze de un n meter: chësc à la Jonta provinziela de Bulsan ncuei, 15 de juni dat pro te si senteda dl lunesc. I argumënc de majer nteres che ie unic prejentei te cunferënza stampa ie l recurs dl Guviern naziunel al bilanz provinziel, la pruposta de na reforma scolastica, scioldi nueves tl fond de rotazion y la reduzion de direzions dla scoles de mujiga.
N meter per la cëses tlima
Cëses cun cuatieres che ie unides frabichedes dan l 2005 y che vën ressanedes per sparanië energia, possa unì auzedes de un n meter. La Jonta provinziel de Bulsan à nsci delibrà la diretives de atuazion dla lege nueva per ressané cëses. Per pudëi auzé la cësa de un n meter frabican nchin a 200 metricubich de plu, muessel unì arjont l standard de Cësa tlima “C”. La cësa da cumedé ca muessa almanco avëi 300 metricubich y avëi cuatieres te almanco mesa la cubatura. Tl cajo de n condominium iel plu rie auzé l tët y perchël vëniel dat la puscibltà de stlù pro solderi o verandes. Pra cëses a lingia (Reihenhaus) vëniel tëut n cunsciderazion uni cësa per sé. Sce l vën zarà ju y fat su da nuef na cësa, ne vëniel nia dat chësta sort de aiuc. “Cun chësta normativa che ie da śën inant ndrova, uelen premië chëi che juda a sparanië energia” à dit l presidënt Durnwalder.
Recurs da Roma
L recurs da pert de Roma contra la lege finanziera dla Provinzia de Bulsan reverda dantaprima trëi ponc. Per de mëndri lëures an a Bulsan udù dant de scemplifiché la pruzedures a sëurandé lëures. Da pert dl Stat ie unì dit che chësc va contra la desposizions europees. Nia a una ne iesen a Roma che uni un possa mené refudam tl zënter de recycling zënza tò na firma spezialiseda. Da pert dl Stat se damanden nce che l vënie limità la ncëries eternes y che i ladins ne muesse nia de ju na doi detlarazions: una dla grupa de rujeneda y mo una n cont dla rujeneda dl’oma. Durnwalder à detlarà de ulëi rujené cun la persones de referimënt dl Guviern a Roma dan tenì permez o no ai recursc.
Manco direzions dla scoles de Mujiga
Nchin te doi ani unirà la cumpëida dla direzions dla scoles de mujiga smëndrides da 21 a 15. Tl proscimo ann de scola uniral metù adum la direzion de Überetsch y Terlan. Tl ann de scola 2010/11 uniral pona metù adum l’autra direzions. Permò cun l ann de scola 2011/12 uniral nce fat na regulamentazion nueva per la direzions dla scoles de mujiga te Gherdëina y tla Val Badia.
Reforma dla scola
A Roma iel unì prejentà l dessëni de lege per na reforma dla scola. Chësta vëija dant de smëndri i lizeums a sies modiei. Aldò dl dessëni dëssel nce unì smëndri la cumpëida de ëures de nseniamënt y de cunseguënza nce i nsenianc. Per i ultimi doi ani dla scola auta iel pona udù dant che l possa unì nsenià te n autra rujeneda. Da pert dla Provinzia de Bulsan uniral śën cialà plu avisa cin ponc che reverda nce nosta realtà y te ce caji che l puderà unì fat adatamënc.
55 milion tl fond de rotazion
La Jonta provinziela à juntà 55 milion de Euro tò fond de rotazion. La majera pert vën data ora al Turism che giapa 37 milion. Per ndustria, artejanat y cumerz vëniel dat ora 14 milion y al’agricolutra vëniel dat 4 milion de Euro.
Cuotes dal Lat
I paures puderà da moinla de ju de plu lat. La cuotes ie unides auzedes de feter mo n tant, da 16.000 kg a 30.000 kg per hectar. Nce la normativa de se nuzé de almanco 70% de chësta cuantiteies ie unida auzeda a 85%. Per de mëndri paures vëniel fat ezezions.
Program dla frabiches
L program dla frabiches provinzieles per l ann 2009 ie uniun dat pro cun n custimënt de 96 milon de Euro. Cun 52 milion vën passa mesa la soma adurveda per lëures che ie bele scumencei y nsci restel mo 43 milion per proiec nueves. “Uni ann sons me boni de fé n tan de lëures”, à spiegà l presidënt Durnwalder, “ajache aldò di programs provinziei adurvëssen 650 milions”.
Chëuta sun la nfrastrutures primeres
Ti raions ora de zità dëssel unì adatà la chëuta sun la nfrastrutures primeres. “L dëssa unì paià cie che vën nce adurvà, perchël muessen tenì cont ce vel paur se mantën nstës la streda o la funtana dal’ega” à dit Durnwalder.
Chëuta sun la nfrastrutures secunderes
Nce per nfrastrutures publiches dëssel unì tenì cont ai servijes che vën nce adurvei. Nsci ne dëssel aldò dla Jonta provinziela nia unì paià chësta chëuta per frabiches da paur, frabiches de produzion y per locai de strutures turistiches che ne vën nia adurvei dai turisć (p.e. magasins).
Personal juda l Abruzzo
A una cun i sindacac à la Jonta provinziela dat pro che i dependënc provinziei possa lauré vel ëura per judé la persones tuchedes al tremot tl Abruzzo. I dependënc possa damandé che l paiamënt per na cërta cumpëida de ëures ne vënie nia paià ora ma che l vënie adurvà per judé a fé su da nuef cëses ti raions de L’Aquila.
150.000 Euro per Ötzi
Tl stritoz cun la familia Simon che ova l ann 1991 abinà la mumia de Ötzi iesen do truep ani ruvei a una. La pruposta dla Provinzia de paië ora 150.000 Euro ie unida azeteda y uni un paia si spëises de aucac.
Cunseliera dla valivanza
Simone Wasserer ie unida numineda la cunseliera nueva per la valivanza. Si ncëria ie prinzipalmënter chëla de vester persona de referimënt per cuestions de valivanza de dërc danter ël y ëila tl’aministrazion publica. Vizecunseliera ie Sabine Ruedl.
as
