Plann di purtoies dai schi te Jonta provinziela
Usp – La Jonta provinziela de Bulsan à ncuei (22 juni) tëut tres mudazions ala plann provinziel di purtoies dai schi. La prupostes da Frea a Colfosch y da Piculin de viers de Al Plan ne ie nia unides azetedes. L presidënt Durnwalder à do la senteda prejentà ponc de majer nteres, danter chisc nce l nseniamënt dla rujenedes tl Südtirol.
Plann di purtoies dai schi
“La Jonta provinziela à n cont de purtoies dai schi nueves sëurantëut la dezijions di chemuns y cumiscion tecnica” nsci l presidënt dla Jonta provinziela Durnwalder. Davia che te doi ani unirà l plann dai purtoies fat da nuef ie chësta stata l’ultima dla mudazion che possa unì fates uni trëi ani.
Tl plann di purtoies iel unì tëut su l purtoi danter Plan de Corones y Valdaura dessot (Niederolang), l purtoi Ried danter Plan de Corones y Percha, y l purtoi a Sexten danter l Helm y la Rotwand. Na lingia de dumandes per purtoies nueves ne ie nia unides azetedes: Frea-Colfosch, Piculin-Al Plan, Ciastel-Marinzen-Bulaccia, Sexten: varianta Mittelberg, Gitschberg, Moseralm-Rotwand, Renon-Barbian, Maran, Ulten: Schwemmalm, Schals: Kurzraas, Latsch: Tarscheralm.
I chemuns à śën 90 dis per mandé ite na varianta de si pruposta. “Tl daunì ne ulons te Jonta nia plu traté uni singul purtoi ma raions ntieres. I chemuns dëssa pona tò la dezijions singules” à juntà l presidënt Durnwalder.
Nseniamënt dla rujenedes
“L nseniamënt dla segonda rujeneda ne vën nia a se l dé tl Südtirol, la va de fé dut l puscibl”, l presidënt dla Jonta à dit che al mumënt ne iesen nia boni de garantì che i sculëis ruve ora de scola cunescian trëi rujenedes. La pusciblteies vën bën dates, ma n pratica ne funzioneiela nia, l mancia la mentalità aldò. “Sce n vëij l’autra grupa de rujeneda sciche averser, ne saral nce nia mesun mparé miec la rujeneda dl’auter ajache l mancia la legrëza y la mutivazion” à detlarà Durnwalder. Do si minonga mancel nsenianc che à la furmazion y la mutivazion aldò. La Jonta provinziela ie de chëla che la pusciblteies sciche barac scolastics, ciamps ntan l instà o jites, muessa unì nuzedes miec. Per la scoles an l’idea de sustenì che i sculeies barate nce me per un n ann, da na scola de una rujeneda al’autra. La Jonta provinziela uel garantì l nseniamënt dla rujeneda dl’oma y dla segonda rujeneda. Ti proscimi mënsc dëssel unì anjenià n model per miuré la segonda (talian o tudësch) y la terza rujeneda (nglëisc) tl Südtirol. La rujeneda nglëija vën aldò de Drunwalder azeteda miec ajache tlo ne iel nia barieres emoziuneles.
Drunwalder à nce cuntà dla vijita ala scoles cun plu rujenedes a Brüssel. Tlo se tratel de scoles per feter 3000 mutons de culaburadëures y ambasciadëures che vën da raions defrënc dl’Europa. Te scolina y scola elementera vëniel nsenià tla rujeneda de l’oma di mëndri. Dal segondo livel de scola inant(età dla segonda mesana da nëus) vëniel nsenià tla rujeneda dl’oma y doi materies tla segonda rujeneda. Aldò de Durnwalder ne se adatea chësc model de scola nia per dut n raion sciche dut l Südtirol.
Bilanz provinziel nia azetà
La Provinzia de Bulsan ne ulerà defënder degun di cater ponc dl Bilanz provinziel che ne vën nia azetei a Roma, dan suneria. Durnwalder à dit de ulëi marciadé cun l Guviern de Roma y abiné soluzions o d’autra formes per i cater ponc critichei. A Roma ne iesen nia a una n cont dla ncëries a de pitla firmes da tlo; la sëida de età per tò su personal; la dopla detlarazion per i ladins: chëla dla rujeneda dl’oma y dla grupa de rujeneda; l trasport de de pitla cuantiteies de refudam zënza mussei tò na firma spezialiseda.
Despuscions
La pruposta de lege sun la despuscion vëij dant che les dëssa unì fates sun la fundamënta dl valor de marcià dla puscions. Tl cajo de na puscion che dëssa defin unì nuzeda per nteres publich, dëssa la Provinzia paië l valor de marcià manco l diesc percënt. Canche l vën adurvà puscions per frabiché cuatieres o mprejes y n chert dla puscion possa unì venduda sun l marcià liede, unissel paià l valor de marcià manco l 25 percënt. Sce l vën frabicà te raions de agricultura sciche n stender dal strom o n magasin pra na stazion de na furnadoia, dëssa valëi l valor per n raion de produzion.
Tla pruposta de lege iel nce udù dant che l fit per puscions dla Provinzia, sciche pra la fabrich dal acel a Bulsan, posse unì adatà al marcià y nsci jit ju da cater a doi percënt.
Plu cumerz ti zëntri
Ti zëntri di luesc y dla ziteies dëssel unì sustenì l cumerz che se n va for inò ora di luesc. Deberieda cun i chemuns uel la Jonta provinziela ti jì do a chësc fin cun l aiut de studi. “La Provinzia sëurantulerà mez l custimënt de chisc studi” à spiegà Drunwalder.
Cuntrat per paiamënc a Trënt
La Jonta à dat pro na pruposta de cuntrat per recunëscer puscions de paures dl Sütirol che ie tl Trentin y de redëus. “Pra i cuntribuc dl program de svilup europeich, dëssa chësta puscions unides tratedes ala medema maniera sciche sce les fossa te nosta provinzia” à dit l presidënt. L custimënt di cuntribuc per chësta puscion sëurantol la Provinzia de Bulsan.
Deguna mudazion pra l custimënt de frabiché
L custimënt de frabiché, n valor che vën adurvà per fé ora cuntribuc a frabiché cuatieres, muessa uni mez an unì adatà ai priejes. Per l prim iede ne vën chësc valor nia auzà. A chësta maniera resta l custimënt de frabiché a 330 Euro per meter cubich y 1320 Euro per meter cuadrat.
Sustëni de produzions televisives
Per l Südtirol iel unì njenià n fond per sustenì la produzions televisives. “Cun chisc scioldi dëssel unì sustenì filmes y series televisives che vën fates tl Südtirol” à spiegà l presidënt dla Jonta. Mo ntan chësc ann dëssel unì fat na lege aldò y scumencià cun 200.000 Euro.
Tuedes scientifiches
La Jonta provinziela à ncuei fat ora de scrì ora n cuncors per proiec scientifics. De ndut vëniel sustenì proiec per 3,4 milion de Euro.
Cëses de lën per l Abruzzo
La Jonta à ncuei nce scrit ora n cuncors per 20 cëses de lën che dëssa pité albierch ala persones tuchedes dal tremot tl’Abruzzo. L Assessorat per lëures publics fajerà la nfrastrutures primares y la plates de peton ulache n puderà fé su la cëses. Per chësta cëses de lën ie udù dant n custimënt de feter 1,1 milion de Euro. 500.000 Euro ie bele unic destinei, l’autra pert vën tëuta dal fond de resserva.
Miëura coordinazion di servijes
La istituzions de servisc y de tueda (per ejëmpl EOS, BLS, TIS, Università o Eurac) dëssa unì coordinedes miesc. L presidënt Drunwalder uel un n iede al ann nstës mené na tlausura de duta cësta istituzions per coordiné miec si programs de lëur. Doi iedesc al ann dëssa chisc servijes se ancunté sun si assessëur provinziel de referimënt.
Aministrazion nueva dla SEL Ag
La Jonta provinziela a smendrì l’aministrazion dla SEL Ag a cin cumëmbri. Cater ie unic numinei dala Jonta (Klaus Stocker, Karl Ferrari, Paul Pfitscher y Giorgio Carnielli) y Alfred Plank ie unì numinà sun pruposta di Chemuns. Aldò di assessëures provinziei dëssa Stocker deventé presidënt, y Carinelli si vize.
as
