Rejon de cuatieres per la populazion ladina
USP – La situazion atuela de cuatieres soziei sëurandai y di cuntribuc provinziei per l cuatier mostra su che la populazion ladina ëssa rejon de plu cuatieres y cuntribuc, ma l ne ie nia assé dumandes y grunc da frabiché. La grupes de rujeneda tla provinzia de Bulsan à rejon de n aiut per cuatieres aldò de si grandëza. Chësta rejon depënd dal pruporz che ie l resultat dla detlarazion de grupa rujeneda, detlarazion che unirà d’autonn fata da nuef n ucajion dla cumpededa dla jënt.
La Provinzia de Bulsan juda a plu manieres acioche i zitadins ruve pra n cuatier da viver. Aldò dl avëi y dl davani afita l Istitut per cuatieres soziei (IPES) cuatieres per la categuria che se n stà economicamënter manco bën. N sustëni finanziel giapa chëi che frabica si cuatier tres l frabiché alesirà, chëi che compra n cuatier da viver nstësc o che cumëda n cuatier vedl.
Tl ann 2010 à la Provinzia de Bulsan dat n sustëni finanziel per na soma de 69,17 milion de euro. Per la grupa de rujeneda ladina iel unì dat cuntribuc per de ndut 2.110.039 euro che fej ora l 3,05%. Chisc cuntribuc vën dai aldò dla dumandes. Da pert dla populazion ladina iel tl 2010 unì dat ju 60 dumandes che fej ora 3,20% (de ndut 1874 dumandes). “La cumpëida de dumandes mostra su l bujën de cuatieres. Trupa jënt ladina va do i studi nce demez a lauré y ne à te chësta fasa de vita nia nteres de avëi nstës n cuatier” spiega Willi Palfrader, diretëur dla repartizion frabiché abitatif.
I finanziamënc ie mpartì te trëi pertes: per l frabiché alesirà dla populazion ladina à la Provinzia l ann passà dat 1.429.788 euro che i 5,44% dla soma de chësc capitul. Per cumpré n cuatier à i ladins giapà 451.530 euro che ie 1,40% dla soma generela y per ressanamënc de vedli cuatieres à la populazion ladina giapà 228.714 euro, 2,16% dl capitul. “Tla valedes ladines iel bele unì frabicà truep alesirà y chësta forma de sustëni depënd nce dai grunc a desposizion ti chemuns. L cumpré de n cuatier depënd n gran pert nce dai priejes che vën damandei te Gherdëina y tla Val Badia” spiega Palfrader. La majera defrënzia permez al’autra grupes de rujeneda ie pra la dumandes do cuntribuc per fé ressanamënc. La populazion ladina se à tl 2010 me nuzà dl 2,16% de chësc capitul. “Dantaldut per aiuc a finanzië ressanamënc y cumpré n cuatier pudëssa la populazion ladina, aldò dl pruporz, fé de plu dumandes” spiega l assessëur Florian Mussner.
Te dut l raion provinziel iel 205 cuatieres soziei che vën nuzei dala populazion ladina. De ndut 12.424 cuatieres dl IPES, che ie te chësc mumënt a desposizion, vën 1,65% nuzei da jënt ladina. Nce la spartizion atuela di cuatieres soziei depënd dala dumandes che i zitadins possa fé aldò de si situazion economica y aldò di grunc che ie a desposizion ti chemuns.
Cuntribuc provinziei per l cuatier
| dumandes | cuntribuc |
Ladins | 60 (3,20%) | 2.110.038 euro (3,05%) |
Tudësc | 1248 (66,60%) | 47.082.133 euro (68,07%) |
Taliani | 547 (29,19%) | 19.056.340 euro (27,55%) |
fulestieres | 18 (0,96%) | 906.033 euro (1,31%) |
deguna indicazion | 1 (0,05%) | 16.309 euro (0,02%) |
DE NDUT | 1874 (100%) | 69.170.855 euro (100%) |
Chemuns cun cuatieres IPES nuzei da ladins
chemun | ladins | tudësc | taliani | zitadins | zitadins | deguna | DE NDUT |
Urtijëi | 57 | 15 | 6 |
| 2 | 2 | 82 |
S.Crestina | 21 | 2 | 3 |
| 1 |
| 27 |
Mareo | 15 | 4 | 3 |
| 2 |
| 24 |
Corvara | 14 |
|
|
| 1 |
| 15 |
Badia | 13 |
| 2 |
| 1 |
| 16 |
Sëlva | 12 |
|
|
|
|
| 12 |
Burnech | 10 | 274 | 69 | 1 | 14 | 2 | 370 |
S. Martin de Tor | 9 | 1 | 2 |
|
|
| 12 |
Maran | 8 | 603 | 658 | 5 | 58 | 7 | 1339 |
Persenon | 7 | 301 | 184 | 1 | 35 | 2 | 530 |
Ciastel | 5 | 47 | 2 |
| 2 |
| 56 |
Funes | 2 | 23 |
|
|
|
| 25 |
Eppan | 1 | 137 | 36 | 2 | 8 | 2 | 186 |
Franzensfeste | 1 | 23 | 13 |
| 7 |
| 44 |
Gais | 1 | 37 |
|
| 1 |
| 39 |
Sanciana/Innichen | 1 | 55 | 20 |
|
|
| 76 |
Lana | 1 | 200 | 20 | 1 | 12 | 1 | 235 |
Leifers | 1 | 107 | 251 |
| 9 | 4 | 372 |
Mühlbach | 1 | 25 | 2 |
| 3 |
| 31 |
Renon | 1 | 59 | 3 |
| 3 |
| 66 |
Schlanders | 1 | 129 | 10 |
| 2 |
| 142 |
Provinzia de NDUT | 205 | 5519 | 6053 | 27 | 563 | 57 | 12.424 |
| 1,65% | 44,42% | 48,72% | 0,22% | 4,53% | 0,46% | 100% |
(I lëures per frabiché i prim cuatieres soziei tl chemun de La Val vën sëurandai de utober.)
as
