Finanziaria: tò ju pëis ala families, dé forza al’economia
USP - Sustëni ala families cun davani mesan y ala firmes inuvatives: chisc ie i ponc zentrei dl bilanz de previjion 2012 y dla lege finanziaria che ie unida prejenteda (NCUEI) ai 9 de nuvëmber dal assessëur provinziel ala finanzes Roberto Bizzo.
La soma de bilanz ududa danora per l 2012 ie de 5,124 miliardes de euro, che fej ora na reduzion de 1,97% permez al ann dant. “Cun la majera ntredes, che vën dantaldut dala chëutes IRE y IVA, fossel unì ora n bilanz 2% majer permez al ann dant, ma davia che judon a ressané la finanzes naziuneles messons per via dl pat de stabilità mëter 285 milion de euro sun na pert” à dit l assessëur Bizzo tla cunferënza stampa. Chësta soma unirà curida cun 130 milion de euro de ntredes sëuraprò y cun 155 milion che ie tlo, ma che ne possa nia unì dai ora. “Cun chësc bilanz iel purempò mesun de na sburdla al crëscer economich tres la lege finanziera che unirà trateda te Cunsëi provinziel. Chësta vëija dant de ti tò ju pëis ala families cun davani mesan y ala firmes che se fej merit” à dit l assessëur.
L cheder generel vëij che l PIL/BIP crësc tla Provinzia de Bulsan de plu permez al livel naziunel, nscì iel tl bilanz de previjion unì dat pëis particuler sun vel ciamps da defënder. “l ne unirà nia scurtà tl bënsté, tl custimënt soziel y saniter, à dit Bizzo, y l ne unirà nianca scurtà tla furmazion ajache son dla cunvinzion che nosta economia crësc dantaldut sce fajon nvestizions tl savëi”. Permez al 2011 unirà l capitul dl’economia auzà de 16,5% ruvan nchin a feter 220 milion de euro y dut l capitul dl’inuvazion ruverà a 97 milion. L sustëni udù dant per l’economia reverda dantaprima l aumënt de 20 milion tl fond de rotazion per l’economia, i lëures de sies milion de euro per l internet a slune y cin milion sëuraprò per l inuvazion.
N auter pont zentrel dl bilanz ie la spëises curnëtes che vën man man smendrides (1,3% per mez al ann dant y -4,1% permez al 2010).
Tla pruposta de lege finanziera à la Jonta provinziela udù dant pruvedimënc per ti unì ancontra ala families. La sëida de davani per nia paië la njonta regiunela IRPEF ie unida auzeda da 12.500 a 15.000 euro. Per n davani nchina 70.000 euro iel udù dat de pudëi tré ju 252 euro per uni mut, ruvan nchin a na detrazion mascima de 630 euro. Chësc pruvedimënt smëndrësc la ntredes provinzieles de 24 milion de euro. Leprò ruva mo 9 milion de euro de manco per l pruvedimënt sun l IRAP. Chisc scioldi resta, aldò de Bizzo, tla fuies dla families y dla firmes.
N cont de IRAP, sons aldò dl assessëur, la sëula region tla Talia a avëi na perzentuela tan bassa. La firmes (ora che la banches, assegurazions y cunzescioneres) muessa paië 2,98% che vën smendrì a 2,5% per chëla firmes che fej nvestizions de tueda y svilup, auzan l valor de produzion y garantian stabilità per la stieres. Me 2% dëssa paië chëla firmes che fej tueda sun funtanes de energia da adurvé mo n iede.
as
