Jonta provinziela damanda tratatives y normes de atuazion per la manovra finanziera nueva
USP – L Guviern talian nuef vëija ti si nueva manovra finanziera dant de tré ite 30 miliardes de euro per stabilisé la Talia. L semea che la Provinzia de Bulsan muessa cuntribuì cun 120 milion de euro, cossa che la Jonta provinziela ne azeta nia zënza tratatives y normes de atuazion tleres. L presidënt Drunwalder à (NCUEI) ai 5 de dezëmber cunedì de ulëi fé valëi l dërt de lege de pudëi traté.
L presidënt di ministri Mario Monti à inier prejentà si manovra finanziera a reprejentanc dla regions, provinzies y chemuns spiegan che l Stat adrova feter 30 miliardes de euro. Chësc dëssa vester mesun auzan la chëutes y straican agevolazions de chëutes. Tl medemo mumënt dëssel nce unì scurtà mesuns al’aministrazions publics locales per na soma de feter 5 miliardes de euro. De chësta pert dëssa feter na miliarda (d’autri rejona de feter 900 milion de euro) unì dala regions y provinzies autonomes. “Sce chësta soma vën spartida ala medema maniera sciche l ultimo iede, ti toca ala Provinzia de Bulsan 120 milion de euro” à dit Durnwalder fajan referimënt che nchinamò ne an mo nia udù velch de scrit.
Che la Jonta provinziela ne ie nia a una cun n tel pruvedimënt ie tler. “Cun l’acurdanza de Milan ons bele renunzià a 500 milion de euro, dopro mo n iede 280 milion y pona mo n iede 49 milion de euro” à dit l presidënt dla Provinzia. A Bulsan ne vëniel nia azetà che chëi che à aministrà zënza fé debic, muessa śën for inò paië.
I assessëures provinziei ne ie nia a una che la manovra nueva vede inant sun la vedla linia. “L vën me cialà sun la ntredes zënza mudé la sustanza di custimënc. Me tl Südtriol pudëssen sparanië te de plu ucajions sciche i ufizies per la sanità dl bestiam, l archif de Stat o cuntroi dla NAS y NOE che vën n pert fai dopli o tripli” à dit Durnwalder. Chisc servijes pudëssa aldò dl presidënt de Jonta unì sëurantëuc dala Provinzia, dai Chemuns y dala Sanità zënza custimënc sëuraprò.
Durnwalder à mustrà delujion de vieres de Monti che à me nfurmà di pruvedimënc de sparanië: “Chësc ne pudons nia azeté ajache bele la lege vëija dant tratatives te tei caji“. La Jonta provinziela se damanda de tel tratatives y sce la se trata bele de sparanië mo de plu, pona muessel nce unì rujenà de cumpetënzes nueves. Leprò se damanden nce che la normes de atuazion dl’acurdanza de Milan vënie tosc purtedes inant. Na nfurmazion tlera se damanden a Bulsan nce sun la rejons de ciarië su tant ala provinzies autonomes, i criteries de spartizion, co che l vën tenì cont dla somes bele renunziedes y co che i scioldi che vën adurvei a Roma.
as
