Jonta provinziela: priesc dl penzin, lege per l cumerz, perjon do norma
USP – Te si senteda da (NCUEI) ai 12 de merz à la Jonta provinziela dat pro na lingia de delibres. Tla cunferënza stampa do la senteda, à l presidënt cunedì de plu argumënc de majer nteres, danter chisc nce la cuestion dl priesc dl penzin, la lege per l cumerz y la perjon nueva a Bulsan.
Priejes dl penzin
La Jonta à fat ora de nia lascé do la chëuta sun l penzin ma de mantenì la reduzion per chiche stà daujin al cunfin. La Provinzia ne possa tla situazion atuela nia renunzië a 20 milion de euro de chëutes sun penzin.
Tl Südtirol vëniel adurvà feter 350 milion de litri de penzin, diesel y gasuele al ann. Coche à spiegà l presidënt Durnwalder va 60% sun l cont de firmes y l 40% a zitadins. N sustëni ie per lege me mesun dé ala persones privates. Nsci ova la Provinzia udù dant de paië duta la defrënza de priesc permez a tl’Austria a chëi che vif nchin a 10 chilometri dal cunfin. De 8 milion de litri che vën adurvei te chësc raion ie unì damandà l sustëni per na soma de 1250 litri. Per chëi che stà nchin a 20 chilometri dal cunfin de stat, ova la Provinzia segurà de curì 70% dla defrënza de priesc. Te chësc raion vëniel adurvà feter 130 milion de litri, ma la dumandes reverda me 1,6 milion. De ndut à la Provinzia paià ora 400.000 euro per curì la defrënza de priesc. “L ie mo trueps che ne se nuzea nia dl aiut, scebën che l basta se fé dé la cherta aldò te chemun per pudëi cumpré penzin y diesel a miëur priesc” à dit l presidënt dla Provinzia.
Lege per l cumerz
Te na senteda straurdinera dëssa l Cunsëi provinziel n juebia ai 15 de merz traté la lege per l cumerz che dëssa limité la liberalisazion dl Guviern Monti. “Nce sce l Senat à bele dat pro de spënjer la liberalisazions, pudëssel vester che la Camera di Deputac tole n’autra dezijion y nsci fassans nëus tardives zënza la lege provinziela nueva” à spiegà l presidënt dla Provinzia. Nsci dëssa l Cunsëi provinziel traté per tëmp la pruposta de lege dla Jonta provinziela. Nchinamò iel bele ruvedes ite 46 comunicazions de firmes che ie anjeniedes per giaurì ativiteies cumerzieles pernan che passa la liberalisazions a Roma. Durnwalder à lecurdà che la Jonta ie per tenì la butëighes stlutes de dumënia a ezezion di zëntri turistics.
Perjon nueva do la norma
L presidënt Durnwalder à refudà la critiches che per pudëi fé na perjon nueva a Bulsan fossel unì fat speculazions. La Provinzia porta inant chësc proiet a una cun l Stat y nuzan scioldi udui dant dal’Acurdanza de Milan. Per uni ann iel udù dant 60 milion de euro che la Provinzia paia mpede l Stat. La perjon nueva ie un de chisc proiec y ti ultimi doi ani an bele nuzà la prima pert de chisc scioldi.
Frabiché te n raion categurisà “vërt agricul”, coche l ie unì trat dant, ne ie nia mesun per via dla lege urbanistica provinziela. “Per ani ons menà do che l Stat se tënie tlo da nëus ala regules provinzieles, nsci ne sarons nia nëus nstësc a nia les respeté” à dit l presidënt dla Provinzia. Nce pra la despuscion ne se ëssen sparanià nia, ajache la stima dl valor vën fata aldò dla destinazion. Per cumpré la puscions iel unì spendù feter 12 milion de euro plu iva, che fej ora passa 15 milion de euro. “Chësc ie bel avisa tant che à calculà l ufize de sciazeda” dij Durnwalder. N cont dl bujën de frabiché la perjon nueva à l presidënt sorissà che chiche à udù de persona la cundizions te chëles che muessa viver i prijunieres Bulsan, sa che les ne respetea nia la denità dla persona.
as
