Jonta provinziela: fond de rotazion, ancuntedes, 40 ani autonomia
USP – Te si senteda da (NCUEI) ai 02 de auril à la Jonta provinziela dat pro na lingia de delibres. Tla cunferënza stampa do la senteda, à l presidënt cunedì de plu argumënc de majer nteres, danter chisc nce i 60 milion per l fond de rotazion, l’ancuntedes cun Gnudi y l presidënt de Terna, scumenciadives per i 40 ani autonomia, capital per l tunel dl prëner, l statut per la cooperativa de garanzia, l’autorisazion per imigrei, la Terme de Maran y l’ancunteda naziunela di Alpini.
60 milion per l fond de rotazion
Al fond provinziel de rotazion ti vëniel juntà 60 milion de euro. Chësc fond vën adurvà per presté scioldi ai chemuns a miëur priesc. Di scioldi che vën chëst ann de reviers, ruva i mec tl fond nstës. I autri mec vën metui a desposizion dl fond de tueda dl’Università de Bulsan. Aldò de Durnwalder se an tëut dant de ruvé a 150 milion cun chësc fond. Nchinamò iesen pra 110-120 milion de euro.
Ancunteda cun Gnudi
L presidënt à purtà dant ala Jonta provinziela dl’ancunteda cun l minister Gnudi n cont dla tratatives cun l Guviern Talian. L’ena passeda à Durnwalder sëurandata la documentazion de chël che n se damanda da pert de Bulsan. L Minister che se ova bele cris adum nfurmazions sun la Provinzia de Bulsan, à dit de ulëi dé resposta te 3-4 enes. Per tant che reverda la cumpetënzes dl’Autonomia se aspieta Durnwalder plu che auter stlarimënc da pert dla Chëurt costituzionela.
Ancunteda Terna
Dl’ancunteda cun Luigi Roth, l presidënt dla sozietà per la strutures de spartizion dl strom Terna, à Durnwalder fat al savëi che l à dat ju dumanda per na soluzion provisoria a n culegamënt de strom sëura l Prëner. La se trata de n culegamënt a tenscion mesana. Tramedoi ie stai a una sun l bujën de stlarì cuestions danter i ufizies provinziei y i tecnics dla sozietà per pudëi ruvé inant cun l’idea de n culegamënt cun l’Austria.
40 ani Autonomia a Viena y Roma
De juni iel udù dant doi manifestazions per sorissé l senificat dl Autonomia dl Südtirol. Tl Nationalrat de Viena iel unì prugramà na festa cun l patrozine dl Minister per cuestions oradecà y dla presidënta dl Nationalrat. Te chësta ucajion dëssa nce rujené i presidënc dla provinzies de Trënt, Bulsan y Tirol.
A Roma iel udù dant na cunferënza stampa per stlarì la problematica di Südtirol do la viera y la soluzion che n à abinà. “Nosta bona situazion ne ie nia na cuestion de vester tratei miec, ma n frut de cuntrac nternaziunei y dla bona aministrazion che ie unida fata” à dit Durnwalder.
6,24 milion per l tunel dl Prëner
La sozietà dl tunel dl Prëner BBT à udù dant n aumënt de capital de 100 milion de euro. Davia che la Provinzia à 6,24% dla cuotes, à la Jonta provinziela dat pro de fé pea l aumënt paian ite 6,14 milion de euro. I scioldi fova bele unic udui dant dl bilanz provinziel. Una pert unirà sëurandata chëst ann y la segonda pert n auter ann.
Statut per la cooperativa de garanzia
La Jonta provinziela à dat pro l statut per la unificazion dla trëi cooperatives de garanzia te na cooperativa sëula. L fin prinzipel de chësta cooperativa ie de pité garanzia a firmes che muessa mpresté su scioldi.
Autorisazion per imigrei
Acioche imigrei giate l’autorisazion de lëur y de pudëi viver tlo, muessi savëi la rujeneda taliana y avëi amanca 30 ponc per si furmazion o l lauré pea te lies. La Jonta provinziela uel arjonjer n’acurdanza cun l Cumissariat dl Guviern che garantësce 30 ponc per la cunescënza dla rujeneda tudëscia.
Davani per la Terme de Maran
La Terme de Maran à fat n davani de 400.000 euro. Chësc davani ie calculà zënza l paië ju dla strutura. L presidënt dla Provinzia à sorissà che deberieda cun l museum dl Ötzi y i verzons de Trautmannsdorf, ie la Terme una dla puecia sozieteies dla Provinzia che fej davani.
Servijes stluc ntan l’ancunteda di Alpini
Dai 11 ai 13 de mei se aspieten che vënie adalerch feter 250.000 persones per l’ancunteda di Alpini a Bulsan. Davia che l vënderdi ai 11 de mei iel da se aspité dificulteies de culegamënt per ruvé ti ufizies a Bulsan, nvieia la Jonta i culaburadëures provinziei de se tò n di liede o de valivé l’ëures che i à fat ora d’ëura. La purtines di servijes provinziei resterà n chël di stlutes. Ezezion fej sambën i dependënc che lëura tl ciamp dla prutezion zevila.
as
