Reter l’arpejon dla lijëndes ladines ala cultura europea
USP – Per fé cunëscer l drë valor dla lijëndes ladines al mond culturel talian vëniel dat ora l liber “Miti ladini delle Dolomiti”. L Istitut Ladin Micurà de Rü, la prufessurëssa Ulrike Kindl y l assessëur provinziel Mussner à (NCUEI) ai 17 de auril prejentà l proiet editoriel te chël che l vën scrit da nuef la lijëndes ladines abinedes adum da Karl Felix Wolff. Cun chësc proiet se an tëut dant de fé valëi la mpurtanza storich-culturela dla lijëndes ladines y de les dé inant te n cuntest de valuta leterera. Dut chësc per dé inant l arpejon che l mond ladin ova bele dat inant canche l ne univa mo nia scrit.
La lijëndes dl Rëni de Fanes fova ti prim ani dl secul passà unides tëutes su y publichedes do criteries etnologiches na for defin drëc. L jurnalist y antropologh Karl Felix Wolff (1879-1966) ova laurà sun l material bele per sé nia cumplet y cumpletova i toc te na maniera liedia y che jiva do a si fin poetich. „Wolff à salvà l’ana dla Dolomites. Ël ne à nia nventà la lijëndes ladines, ël les à abinedes y les à scrites ntëur aldò di criteries de si tëmp” à spiegà la prufessëura Ulrike Kindl ntan la prejentazion tl palaz Widmann a Bulsan. La scienza etnologica de tradizion tudëscia refudova la “Dolomitensagen” de Wolff sciche velch de artifiziel, ma tl mond leterer y artistich oven scumencià a se nteressé per la cuestion.
Sce l ziclus de lijëndes dl Rëni di Fanes ie de gran mpurtanza per l raion mitologich dla Dolomites y per gran merit de Wolff ne ie chëstes nia jites perdudes, vën la dimenscion mitologica y storich-culturela dl material defin sotvaluteda, avisa sciche nce si carateristica de arpejon tramandeda di Ladins dla Dolomites. Chësc reverda dantaprima l mont leterer talian. Tlo vën chësta cuntedes ladines tla verscion dl Wolff cunscidredes sciche leteratura lesiera, da liejer ntan n valgun dis de feries tla montes. Al cuntenut ti vëniel mé dat puech valor.
La lijëndes dl Rëni de Fanes à n cuntenut mitologich. Aldò de Kindl iel paraleles cun la gran mitologies dl uzidënt: “Chisc mic ne ie nia nasciui sun Fanes, chisc ie me unic proietei iló ajache la Dolomites tol ite la funzion dla montes da ulà che vën dat inant savëi divin” à dit la prufessëura. Sce te d’autra cultures à de gran poec scumencià crì adum la vedla stories y à fat dainora pec tlassics de leteratura mitologica, ne ie chësc nia unì a se l dé tla Dolomites. “Analisan la lijëndes ladines abinen elemënc culturei dl nord y dl sud, ma nce dl’est y vest. Chësta gran richëza dla lijëndes ladines ne ie nia unida scrita su ajache tl raion dla Dolomites an permò scumencià a scrì dan n pue’ passa doi seculi.” à dit Kindl.
Cun n proiet editoriel se à l Istitut Ladin tëut dant de lauré su l material de Fanes te dut si potenzial a na moda che nce l raion culturel talian posse l tò su y l azeté. I fin de chësc proiet ie dantaprima de auzé ora la mpurtanza storich-culturela dl material y si liam cun la geografia tl raion de tradizions ladin. Mplu uelen revaluté l material dat inant y mustré su che l possa avëi na valuta leterera.
L mond ladin à n’arpejon culturela de gran valor. “Chësc proiet editoriel cumporta n se giaurì di ladins de vieres dl’autra cultures y chësc ie te nosc tëmps de gran mpurtanza” à dit l assessëur Florian Mussner.
L liber “Miti ladini delle Dolomiti” vën dat ora dal Istitut Ladin Micurà de Rü deberieda cun l editëur Palombi de Roma. “Te chësc mumënt ie la pert grafica tl lëur, fajons cont de l dé ora per lugio” à dit l diretëur dl Istitut Leander Moroder.
Cunzet dl liber vëija dant doi tesć. N iede vëniel pità na elaburazion leterera dl material te toc curc, scric dal cunesciù scritëur talian Nicola dal Falco (Lucca), te na forma y aldò dla tradizion leterera moderna. La segonda pert reverda n cumentar etnologich dl material cuntà, cun chël che n uel splighé nce al mond de rujeneda talian la dimenscion storich-culturela dla cuntedes ladines. I cumentares se stiza sun la nrescides de Ulrike Kindl (Kritische Lektüre der Dolomitensagen von K.F.Wolff, dantaldut l segondo liber "Die Erzählungen vom Reich der Fanes").
I tesc vën cumpaniei da fotografies artistiches de Markus Delago che dëssa dé mprescions y emozions, judan pro al se n maginé de di tëmps repurtei tla lijëndes ladines.
as
