Economia | 07.05.2012 | 15:38

Jonta provinziela: proiec europeics, sozieteies, biblioteches y ncëries publiches

USP – Te si senteda da (NCUEI) ai 07 de mei à la Jonta provinziela dat pro na lingia de delibres. Tla cunferënza stampa do la senteda, à l presidënt cunedì de plu argumënc de majer nteres, danter chisc nce na grupa de tecnics per proiec europeics, la gestion de sozieteies provinzieles, na sënta per la trëi majera biblioteches, n recurs al’agenzia per ncëries publics.

Tecnics per proiec europeics
Nchinamò à la Cumenanza Europea uni ann dat feter 100 milion de euro per proiec. La Jonta provinziela ie stata a una de se de ju mo de plu cun chësta puscibltà de finanziamënt y à dat pro che l vënie metù su na grupa de lëur aposta. La se trata de abiné proiec adatei, de ti sté do ai lauré ora, de i prejenté a Bruxelles y de sté do ala pruzedures dl dé pro. La grupa dëssa fé pert dla repartizion Afares comuniteres y dëssa tò su doi o trëi tecnics che sebe danterauter nce la rujeneda nglëija y franzëusa.

Sozieteies provinzieles
La Jonta provinziela ie jita inant cun l cuntrol dla sozieteies provinzieles y de sozieteies a partezipazion provinziela. La sozietà per l svilup dl raion dla stazion ABZ à ntan l ann 2011 abù n busc de 618.000 euro.
L’Agenzia Cësa tlima à l ann passà abù n debit de 387.000 euro. Te chësc cajo strita la Provinzia cun l diretëur da dant. L’agenzia dëssa tl daunì unì ntegreda tl’Aministrazion provinziela.
La sozietà Mediocredito à abù n davani de 6,5 milion de euro. Per la Provinzia che à 17% dla cuotes, fejel ora n davani de feter na milion de euro.
La sozietà de gestion dla lueges dai auti pra l spedel de Bulsan Hospital Parking, ie mo tl lëur de paië jù la strutura y à perchël n debit de gestion de 143.000 euro. Chësc ie unì a se l dé ajache n ova calà i priejes per i dependënc.
La sozietà de daz Interbrennero à tl 2011 abù n davani de 30.000 euro.

Zënter dla biblioteches
La Jonta provinziela ulëssa d’autonn scumencé i lëures per pité na sëula sënta ala trëi gran biblioteches a Bulsan (tla vedla scola Longon): la Tessmann, la Claudia Augusta y la bibliotech de zità. La sënta dla Tessmann ie massa pitla y la biblioteca de zità muessa mpo trapiné. Per ruvé tan inant vëniel cris n’acurdanza cun l Chemun. L presidënt dla Provinzia à sorissà che na spartizion ne possa nia vester y che l ie udù dant trëi cumiteies scientifics per cumpré libri, ma n sëul cunsëi de aministrazion ulache ie reprejentedes duta trëi grupes de rujeneda.

Recurs al’agenzia per ncëries publics
Da pert dl Stat iel unì fat recurs ala lege provinziela che vëija dant de mëter su n’agenzia per scrì ora lëures y ncëries publiches. La Provinzia ova udù dant che i lëures possa unì dai inant a d’autra firmes (subappalto) , sce l vën garantì la medema cundizions. Da pert de Roma ne vën chësta pert nia azeteda ajache la ne respetea nia l dërt privat. La Jonta provinziela ne se pera nia da chësc recurs.

as