L Departimënt Educazion y Cultura Ladina à svilupà si urganisazion
USP – I servijes che la Provinzia de Bulsan pieta spezificamënter per la populazion ladina lëura te na situazion particulera: permez ai medemi servijes per l’autra grupes de rujeneda vëniel laurà cun manco culaburadëures y plu cumpetënzes per uni un. Te tëmps de gran mudazions iel per chisc servijes mpurtant avëi n cheder tler di valores per chëi che n lëura y na identità sterscia. Do doi ani y mez de lëur iel (NCUEI) ai 10 de mei unì prejentà i resultac dl svilup dl’urganisazion interna.
Cun la ntegrazion dl ex- Istitut pedagogich iel tla Ntendënza ladina ultimamënter unit a se l dé mudazions urganisatives. Te tëmps for plu caraterisei da regules economiches y bujëns de bilanz ie unì mo plu a lum l bujën de avëi n prufil tler di servijes provinziei ladins. Deberieda cun i esperc Siegrid Jamnig y Martin Prangl de Graz, an te 10 ancuntedes, ntan doi ani y mez laurà ora n cheder tler dl’urganisazion, di valores per chëi che n lëura y la vijions de ulà che n uel ruvé. Dut chësc reverda l Departimënt Educazion y Cultura Ladina, la repartizion 18: Cultura y Ntendënza ladina, l servisc de Inuvazion y Cunsulënza (dant IPL) y l lëur per y cun la junëza. La se trata de feter 30 culaburadëures.
La basa de dut l cunzet ie n model de corporate identity che muev dai valores. “L ie propi i valores che desmostra la defrënzes de na mendranza y la particulariteies” à dit l assessëur ladin Florian Mussner pra la prejentazion. Sun chisc valores se stiza la descrizion dl lëur, la manieres nternes de lëur y la comunicazion. L tët de dut chësc ie la vijions de ulà che n uel ruvé y de cie che i servijes per la populazion ladina uel arjonjer. Na carateristica zentrela de chisc servijes ie l plurilinguism, nsci ie nce l manual de urganisazion unì fat te de plu rujenedes: ladin, tudësch, talian y vel pert nce per nglëisc.
La particularità di servijes per na grupa de rujeneda cun de pitla cumpëides ie che puec culaburadëures se cruzia de plu ciamps. Nsci vën prësc a mancë i mumënc deberieda de dut l sistem. “Servijes de na mendranza muessa for inò se fé valëi permez ai autri, cun n prufil tler, na vijion generela y la cuscienza di ponc de forza possa l Departimënt Educazion y Cultura ladina se pusizioné miec” spiega Carla Comploj che à coordinà l proiet. L fin primer de dut l svilup de urganisazion ie de miuré l’efizienza di servijes y la comunicazion.
L manual de urganisazion (che unirà publicà sun la plates web www.provinzia.bz.it/ntendenza-ladina) ne ie nia me per i culaburadëures nstësc, l pieta nfurmazion y urientamënt per l mond dla scola, cultura y di jëuni.
L manual de 370 plates ie mpartì te de plu capituli: i valores, la vijions, la strutura dl sistem Departimënt Educazion y Cultura Ladina, l’ambientazion geografica ladinia, la descrizion dla stieres, la sentedes funziuneles, l’acurdanzes per l’urganisazion interna y njontes.
Ejëmpli ora dl manual
Valores
Le Departimënt Educaziun y Cultura Ladina é responsabl por:
- le renforzamënt y le svilup dl‘identité, dl lingaz y dla cultura ladina y por la realisaziun de punć de contat cun d‘atri raiuns linguistics y culturai tl sëgn dl plurilinguism;
- por la formaziun y l‘educaziun aladô de n cheder complet dla porsona, che se basëia sön l‘intlujiun, la partezipaziun, l‘individualisaziun y la personalisaziun;
- por la strotoraziun y le sostëgn dla cultura ladina te dötes sües formes d‘espresciun;
- por n sorvisc efiziënt y dlungia les zitadines y i zitadins por na comunicaziun trasparënta daìte y defora.
na strotoraziun dinamica y creativa por le dagní de nosta educaziun y cultura, orientada ai dërć dles mitans y di mituns y dla porsona, aladô di prinzips de na vijiun daverta y tl respet di valurs trasmetüs.
Vijions y mires
- se purveron de mantenì, sustenì y svilupé la rujeneda y la cultura ladina;
- crieron la cundizions per renfurzé y svilupé l’identità culturela;
- segureron l prinzip dl sustëni economich per la promozion dla cultura tenian inant cont dla cualità;
- sviluperon y piteron na ufierta culturela y furmativa ampla y rica;
- saron n pont de referimënt zentrel n cont dla cuestions de cultura, furmazion y istruzion per la grupa de rujeneda ladina;
- susteniron y ncurajeron i mutons y la mutans, i adolescënc y la adolescëntes y nce la persones adultes a svilupé autonomamënter defrënta cumpetënzes che ie de utl per la vita;
- garantiron l sistem de furmazion paritetich y l sviluperon inovativamënter tl respet di prinzips teritoriei;
- cialeron de ti pité l model paritetich – che mantenion coche sëul model tla valedes ladines – nce ala persones ladines di luesc che viv dedora dl raion ladin;
- susteniron cun cumpetënza y sensibltà l’autonomia furmativa dla scolines y dla scoles;
- cialeron de crië na rë cun d’autra istituzions furmatives y cultureles y de cooperé cun d’autra mendranzes;
- saron n zënter de cumpetënza per la didatica dl plurilinguism
as
