Dalai Lama: “Uneranza senziera y cun n pensier sot”
Riesc do la sëurandata dl pest dl Südtirol per la mendranzes se à l Dalai Lama y l presidënt Luis Durnwalder (NCUEI) ai 10 de auril, ancuntà cun i media. L Dalai Lama à detlarà che la uneranza da pert dla Provinzia de Bulsan ie senziera y cun n pensier sot. L presidënt dla Provinzia à stlarì che pra chësta vijita dl Dalai Lama ne ie ruveda deguna prutesta cinëija.
La cunferënza stampa à scumencià cun n referimënt dl Dalai Lama ala funzion mpurtanta di media te cuestions de mendranza. "I jurnalisć à n duvier mpurtant per fé valëi i dërc dla persona: ëi muessa nfurmé la jënt y purté na cronica obietiva. I media ie sciche l nes de n elafont, che ciucia su dut y da inant l'aurità".
N cont dla uneranza cun pest per la mendranzes, à l Dalai Lama rujenà de pertes che l Südtirol y l Tibet à deberieda, y chësta ie nce la rejon per l valor particuler dl pest. "Cunësce bele giut l Südtirol y l presidënt dla Provinzia, che stimi per si carater sterch. La uneranza ie per me senziera y cun n pensier sot" à sorissà l Dalai Lama.
Sun dumanda di jurnalisć à Luis Durnwalder detlarà che nchinamò ne iel nia ruvà ite prutesta cinëija per via dla vijita dl Dalai Lama y dla sëurandata dl pest. Pra l'autra trëi vijites, fovela stata autramënter.
L Dalai Lama à ntan la cunferënza stampa tëut posizion sun de plu argumënc sciche si jënt che se à nstëssa dat fuech, l Korea dl nord, la relazion cun l guviern dla Cina y l se slargë ora dl Budism.
N cont dla jënt che se à nstëssa dat fuech à l Dalai Lama dit de avëi bele fat al savëi si desplajëi per chësta forma de prutesta, per chëla che l ne vëija nia gran bert. Per chësta rejon ne cherdëssel mei a na tel sort de prutesta. La persones che se à nstësses dat fuech à tëut si dezijion de cunvinzion. "Ie possi l descunsië, ma na posse nia avëi nfluenza sun duta la jënt o i destò".
Per via dla situazion atuela dl Korea à l Dalai Lama dit: "N ne possa ressolver degun problem cun la viulënza. Al didancuei mo de manco che plu da giut. Per Korea vel, sciche per duc i autri cunflic, che na soluzion che tën nce, possa me unì arjonta cun descuscion y argumentazion. Soluzions de cunflic possa me unì arjontes zënza viulënza, tres culaburazion, cumpascion, amor y cumprenscion".
La funzion dl guviern dla China de viers dl Tibet à ënghe giapà na cunsciderazion da pert dl Dalai Lama: "Ntan i dejeneies passei à l guviern dla China for inò mudà si posizion de viers dl Tibet. N iede fovel na posizion ideologica, n iede economica. Da 60 ani se mpenions per n'autonomia. Sun n tëmp plu lonch ne puderà nce China nia se scuender dala mudazion dl mond. Chësc ie ti dejeneies passei deventà plu democratich. Dai primes ani 1980 se à giaurì l guviern dla China, ma i pensieres ne ie nia unic realisei y la situazion ie deventeda mo piecia. Purempò iel tla cumenanza culturela for de plu publicazions y tëutes de posizion che sustën nosta streda. Chësc ie n sëni mpurtant".
Sun la dumanda sce ël se sënt n miscioner dl Budism, à l Dalai Lama dat na resposta drët tlera: "Ne me stimi nia l misciuné. L Budism ne à nia si ravises tl mond uzidentel, perchël ne uei tlo nce nia cunvertì la jënt.
De plu fotos sun la la plata facebook "Jonta dla Provinzia de Bulsan"
as
Galaria dales fotografies
