Mostra 100 Ani Ferata de Gherdëina

La mostra sun la storia dla ferata de Gherdëina ie unida giaurida inier a Santa Cristina y sarà da udëi nchina ai 28 de agost.

La mostra “100 Ani Ferata de Gherdëina”, ie unida giaurida inier, lunesc ai 1 de agost, tla sënta dla biblioteca „Tresl Gruber“ a Santa Cristina (Imaja: USP/ Alex Piccolruaz)

Cun na retrospetiva de fotografies storiches à l Museum de Tluses deberieda cun l Archif dl Trasport dl Tirol realisà na mostra sun la cundizions ntan la costruzion dla ferata, l svilup a n 'atrazion turistica y i lëures de mudernisazion dla trassa dla ferata ntan i ani 1950. La mostra “100 Ani Ferata de Gherdëina”, ie unida giaurida inier, lunesc ai 1 de agost, tla sënta dla biblioteca „Tresl Gruber“ a Santa Cristina dal ambolt Moritz Demetz che à rengrazià Christoph Gasser y Günther Denoth per avëi cris ora fotografies metan al zënter i luesc de Gherdëina. “Chësta mostra ie l resultat dla culaburazion danter de plu istituzions, uni una cun si cumpetënzes spezifiches a purtà pro al garaté de chësta mostra " nsci Alexander Prinoth, diretëur dla Repartizion Cultura y Ntendënza ladina che porta nce l salut dl assessëur Florian Mussner. Christoph Gasser, l diretëur dl Museum de Tluses y curadëur dla mostra à auzà ora che la fotografies mostra dantaldut su la fasa de costruzion y la struscies che i perjunieres rusc y dla Serbia se à fat pea. Günther Denoth à sotrissà che dantaprima ëssen udù dant na ferata danter Bulsan y Cortina, ma che cun la Prima Gran Viera ie sfantà chësc proiet.

Ma ala fin iel propi stata la viera che ti à purtà a Gherdëina te curt tëmp l cunliamënt cun la ferata tan dejidrà. Coche mesun de refurnimënt de bujën assolut per la front dla Dolomites ie la ferata unida frabicheda a na maniera provisora te mé 5 mënsc (setëmber 1915 - fauré 1916) y cun la fadia ora de mesura da pert de na gran cumpëida de perjunieres de viera, n gran pert rusc. L lëur de costruzion ie unì fat da ndut 10.000 saudeies, de chisc fova prësciapuech 6.000 perjunieres rusc che ie unii piei dal Mper austro-ungarich tl 1914. La cundizions de vita y de lëur di perjunieres dla Ruscia fova carateriseda dala ciarestia y l se duré frëit. Nsci ie purtruep na pert di saudeies rusc, che laurova di y nuet, morc ntan la realisazion dla ferata che à sciblà l prim iede ai 23 de dezëmber 1915 y che jiva regularmënter dai 6 de fauré dl 1916 inant.

La ferata piova via da Tluses y ruova te Plan furnan tres Laion, San Piere, Urtijëi, S. Cristina y Sëlva. La ova na lunghëza de 32 chilometri cun n deslivel de 1.074 m. Do la Prima Viera Mundiela ie la ferata de Gherdëina unida mantenida deplën coche nfrastrutura y, passeda al Stat talian, iela ruveda sota la cumpetënza dla “Ferrovie dello Stato”, respunsables da ntlëuta per si gestion. Danz univa la trassa dla ferata tosc cunscidreda dala FS sciche n mesun fulestier a si sistem, ncompra da mantenì y perchël tlassificheda “ram sëch”. Ti ani 50 se ova de plu uemes de Gherdëina cruzià che la ferata unisse muderniseda y eletrificheda, coche l fossa perdrët bele stat udù danora ti prim proiec, y perchël ovi lascià lauré ora plans detaliei y cuncrec. La ferata de Gherdëina fova pu – nce de gra ala publizità fata da Luis Trenker – deventeda n’atrazion turistica cunesciuda sëura i cunfins regiunei ora.

Scebën che n se ova purvà a uni maniera de mantenì n funzion la ferata iela ala fin unida tëuta ju ai 29 de mei dl 1960, zënza che n se l’aspitova y iust puech dan che la sajon turistica fova per scumencé. Ti ani do ie la trassa bel plan destumeda y, n previjion di Campiunac mundiei de schi dl 1970, àn frabicà na segonda streda d’azes te Gherdëina se nuzan n gran pert propi dla trassa dla ferata. Mo al didancuei testemunieia elemënc architetonics de mpurtanza, sciche l viadot a mez cërtl de Tluses, la fadies y l snait di piunieres dla ferata de Gherdëina. Mo al didancuei possen udëi truep “relic” dla vedla ferata de Gherdëina sun la vedla trassa, nsci per ejëmpl nce la locomotiva R 410.004, che ie metuda n mostra a Urtijëi dal 1973 – y dal 2008 te na posizion zentrela.

La mostra ie na culaburazion danter l Museum de Tluses adum cun l Archif dl Trasport dl Tirol, la Repartizion Cultura ladina dla Provinzia, la Biblioteca "Tresl Gruber" y l Cunsëi de Furmazion de Santa Cristina. I ëurars de giaurida ie merdi (15.00 – 18.00), mierculdi (08.30 – 11.30, 15.00 – 18.00, 19.30 – 21.30), juebia (08.30 – 11.30, 15.00 – 18.00), vënderdi (15.00 – 18.00), sada (19.30 – 21.00), dumënia (09.45 – 11.30). La fotografies storiches vën da de plu funtanes, danter l auter dal Museum de Tluses, l Archif dla Zità de Tluses, l Archif dl Trasport dl Tirol, l Archif RFI-Bulsan, Günther Denoth, Fritz Domesle, Christoph Gasser, Alfred Luft, Harald Navé, Herma Orion, Radames Pandini, y Lara Toffoli. L Cor Sasslong à abelì la sëira dla giaurida cun si cianties.

USP

Galaria dales fotografies