Alfreider a Palermo: Falcone y Borsellino n ejëmpl da ne desmincé nia
Ncuei ai 23 de mei, n ucajion dl aniverser dla strage de Capaci, ie l vizepresidënt dla Provinzia jit a Palermo per la prejentazion dl Museum dl Prejënt y dl Lecort per l cumbat contra la mafies.
L vizepresidënt dla Provinzia autonoma de Bulsan Daniel Alfreider à fat pea ncuei juebia ai 23 de mei a Palermo pra la prejentazion dl Museum dl Prejënt y dl Lecort per l cumbat contra la mafies, tla denuminazion uriginela „Museo del Presente e della Memoria della lotta alle mafie“, ulù a Palermo dala Fundazion Falcone, dal Chemun y dala Zità Metropolitana de Palermo tl Palazzo Jung, puec vares da ulache l ie chersciù su Giovanni Falcone y Paolo Borsellino.
La strutura museéla ie unida prejenteda ntan l Di dla Legaltà, n ucajion dl 32ejim aniverser dala strage mafiosa de Capaci, canche i magistrac Giovanni Falcone y Francesca Morvillo y i agënc dla polizia de Stat Rocco Dicillo, Antonio Montinaro y Vito Schifani fova unii mazei dala mafia; l fova avisa ai 23 de mei dl 1992.
Do n mumënt de cunduel y de reflescion sun la luegia dla strage da pert dl minister per la Iustizia Carlo Nordio y dl minister per i Afares Dedite Matteo Piantedosi, àl danter l auter tëut la parola tl Parch dl Museum nce l minister per la Cultura Gennaro Sangiuliano, plu reprejentanc dla Forzes dl Ordn mpeniei tl cumbat contra la mafia, y sambenzënza la presidënta dla Fundazion Falcone, Maria Falcone. Sun l palch dlongia ëila, l assessëur Daniel Alfreider, che spiega nscila la ujinanza ala Fundazion palermitana: „Bele dai ani urmei à nosta Provinzia, che ie chëla l plu a nord dla Talia, la plu dalonc da tlo, tëut su cun cunvinzion y respunsabltà l nvit dla Fundazion Falcone de nes mëter adum per l cumbat a duta la mafies, dajan inant y publizijan i valores dla legalità tres la sensiblisazion dla sculées y di sculeies dla scoles autes y dla universiteies, y nce tres la rujeneda dl’ert, che á na gran forza y fazion,“ à dit Alfreider.
“La Provinzia autonoma de Bulsan dat n cuntribut per la realisazion di lëures artistics de cater artisc de Gherdëina, Peter Demetz, Gerald Moroder, Gregor Prugger y Fabrizio Senoner, lëures che ie unii metui ora per l prim iede tlo a Palermo n ucajion di trënt’ani dala strages de Capaci y de via d’Amelio, y pona nce tl rest dla Talia y d’Europa,“ à njuntà l vizepresidënt dla Provinzia, che à pona dit che l Museum dl Prejënt pudëssa avëi na si sënta nce te Südtirol, „ajache ulon mëter adum l testemone straurdiner de mpëni zevil che nes ie unì lascià dai doi magistrac y l dé inant nce ala populazion dl Südtirol, ajache i valores de legalità y iustizia ne à degun cunfins y ne possa nia unì scutei via. Mei,“ à stlut ju Alfreider.
Che l Museum dl Prejënt y dl Lecort per l cumbat contra la mafies vënie a s’l dé, à judà pea 26 manifesc, cun, sot ala bachëta de scola dla duzëntes Mirjam Schenk y Rossella Pozzi, nce i studënc y la studëntes dla Scola profesciunela dl cumerz y grafica “Johannes Gutenberg” de Bulsan, cun a cë la derijënta Edith Meraner.
Clican chiló röiun ala verjiun originala dl comunicat stampa por visualisé imajes, documënc o video che taca lapró
mdg/dl
