Detlarazion de purtenienza ala grupa de rujeneda:resultac resta stabii
L presidënt dla Jonta provinziela de Bulsan se vëija ora da chësc resultat che la jënt rata che l sibe da nëus n bon funziunamënt dl sistem dl’autonomia
BULSAN (USP). Dan belau ades n ann, avisa ai 4 de dezëmber, iel unì scumencià cun la cumpededa dla grupes de rujeneda, che ie per l prim iede unida fata te doi fases o manieres - n iede online y pona tres nrescida sun papier – y despartida dala cumpededa dla jënt y di cuatieres. Finà via àn de juni dl 2024, y n struf do, ai 6 de dezëmber, à pona l presidënt dla Jonta provinziela Arno Kompatscher y l diretëur dl Istitut provinziel de Statistica ASTAT Timon Gärtner prejentà i resultac plu mpurtanc. "La cumpededa dla grupes de rujeneda ie per l ASTAT la ncëria istituziunela plu mpurtanta", da coche à cunstatà l diretëur ASTAT Gärtner. Pervia dla maniera nueva de manejamënt àn dantadut tla fasa online messù lauré te na maniera inuvativa, pra la tueda y nrescida sun papier à judà pea dassënn, per fé garaté dut a puntin, la cunlaurazion cun i Chemuns y i/la truep/a cunlauradëures raiunei/les.
De ndut iel unì dat ju 450.373 detlarazions che vel, 1.841 fova blances, pra 1.000 àn dit che les ne vel nia, ntan che 115 bustes ie unides dates ju uetes al ASTAT. Ntëur a n terzo de duc/tes i/la partezipanc/tes à fat pea pra la cumpededa online, doi terzi pra la cumpededa tlassica sun papier. L’evaluazion à purtà ai resultac de 68,61 percënt dla populazion de Südtirol che toca pra la grupa de rujeneda tudëscia o che se à agregà a chësta, 26,98 percënt pra la grupa de rujeneda taliana y 4,41 percënt pra la grupa de rujeneda ladina. La cunsistënza dla grupa de rujeneda tudëscia à tëut ju de 0,80 ponc perzentuei, permez ala cumpededa dl 2011, chëla taliana à davanià 0,92 ponc perzentuei, la ladina à perdù 0,12 ponc perzentuei.
"L resultat stabil ie na desmustrazion che l sistem de autonomia, che uel sustenì te na maniera valiva duta trëi la grupes de rujeneda, funziunea,” à sotrissà l presidënt dla Jonta provinziela Kompatscher, che ti à sentì gra a duc chiche à fat pea, dantaldut ai cunlauradëures dl ASTAT y dla Informatica AG SIAG, ma pona nce a duta la populazion per avëi fat pea cun lezitënza. Per la cumpededes dl daunì àn fat esperienzes de valuta, coche à dit l diretëur ASTAT Gärtner: "Dantaldut per l anuzamënt dla identità digitela iel unì mpará truep, n se à tëut ite n bel know-how, che arà na si fazion positiva nce de viers di autri servijes dla Provinzia. La cunstatazion plu mpurtanta ie che n ie stac boni de tré ite zitadines y zitadins de duta la grupes de età."
La cumpusizion dla grupes de rujeneda ti chemuns
La cumpusizion dla grupes de rujeneda ie nce unida tueda do y nrescida te uni chemun. Te 102 chemuns ie la rujeneda tudëscia reprejenteda te na maniera maiuritaria – dancà iel tlo Moos in Passeier cun 99,52 percënt, te 8 chemuns ie la grupa de rujeneda ladina maiuritera – tlo ie La Val dancà, cun 96,45 percënt, te 6 chemuns iel deplù talians cun dancà Bulsan cun 74,71 percënt. I majeri mudamënc iel stat a Sterzing, ulache la grupa de rujeneda taliana à davanià 6,13 ponc perzentuei, ntan che la grupes de rujeneda tudëscia y ladina ie iló jita ju de 5,98 respetivamënter de 0,14 ponc perzentuei.
La cumpededa dla grupes de rujeneda à si fazion, nsci coche da Statut de Autonomia, n con’ dla mpartizion dla stieres tl servisc publich y per tò ite ncëries ti organns colegei de ënc publics.
Duc i resultac tl detail nsci coche la mpartizion dla stieres tl servisc publich y dla ncëries ti organns colegei de ënc publics ie da udëi tla ASTATinfo 56/dezëmber.
red
