Comunicat stampa

USP – Te cater zentri dl Südtirol vëniel mo for cialà de 121 muciadives dal Africa dl nord. I aiuc dl Stat fova me udui dant nchin ala fin dl 2012 y mo do Nadel ie chisc unic slungëi de doi mënsc. La Jonta provinziela à (NCUEI) ai 14 de jené dat pro de garantì l sustëni nchin ala fin de mei.

USP - La pert dla chëuta turistica che l tlient dëssa paië per judé a finanzië la lies turistiches unirà tëuta ite aldò dla categuria dl albierch. La Jonta provinziela à (NCUEI) ai 14 de jené dat pro trëi cuotes danter 0,70 y 1,30 euro per nuet. Aldò dla situazion spezifica de uni luech à i chemuns la puscibltà de auzé chësta cuotes.

USP – Tl raion da jì a pe de Urtijëi iel (NCUEI) ai 14 de jené unì metù man de fé scultures de dlacia. Sculeies dl Lizeum d’ert cun Scola prufesciunela de Urtijëi lëura deberieda cun si maestri nchin a n vënderdi de chëst’ena per n cuncors metù a jì n culaburazion cun la Lia turistica y l Chemun de Urtijëi. La scultures de dlacia vën chëst ann fates do modiei de bozes.

USP - La Repartiziun Cultura y Intendënza ladina adöm cun la Consulta culturala provinziala por le grup linguistich ladin lascia alsavëi che les domandes por n contribut provinzial por l’ativité culturala 2013 mëss gnì dades jö ćina ai 31 de jenà dl 2013. Les domandes de contribut por investimënć, proieć culturai, ativitês artistiches y de formaziun po gnì dades jö tratan döt l’ann.

USP - Le Museum Ladin Ćiastel de Tor scrî fora dui concursc por sostignì y fà conësce i artisć ladins y les artistes ladines. Al Pest artistich de scoltöra Richard Agreiter 2013 pol tó pert düć i artisć y les artistes de scoltöra dl raiun dl Tirol storich (Nord-, Ost- y Südtirol, Trentin y les valades ladines de Badia, Gherdëna, Fascia, Fodom y Ampëz) y la Trienala Ladina é por düć i artisć y les artistes dles cin valades ladines dles Dolomites, di Grijuns y dl Friûl.

USP – Per l prim iede vën l nseniamënt dla rujeneda ladina tla scoles autes sustenì cun na unità didatica. L servisc provinziel de Inovazion y Consulënza per la scoles ladines à dat ora materiai de nseniamënt sun la storia dl film. A chësta maniera iel unì arjont doi obietives: pité cuntenuc modernes che nteressea i sculeies y se nuzé dla rujeneda dl’oma tl nseniamënt de scola auta.

USP - Sostignì les propostes dla Comisciun UE a bëgn dl’agricoltöra da munt y tl medemo tëmp presentè n valgönes mudaziuns al plann dla Comisciun europeica: chisc é i obietifs dla rëi danter les regiuns alpines sostignida dal Südtirol tratà (INCÖ) ai 9 de jenà a Bruxelles tratan le summit cun le comissar UE Dacian Ciolos.

USP – L Ufize Urientamënt scolastich te Sëlva à trapinà tla cësa de Chemun. Chësc ie stat de bujën davia che i locai tla cësa de cultura vën adurvei provisoriamënter per la lezions dla scola mesana. I numri de cuntat ne ie nia unic mudei.

USP - Portè la banda leria te dötes les ćiases dl Südtirol: chësc é le fin dla Junta provinziala, che à sotescrit ti ultimi mëisc n’acordanza cun Telecom Italia. L’acordanza vëiga danfora che le 99,2% dla popolaziun dl Südtirol ti röies pormez dl 2014 a n coliamënt ADSL tres les zentrales Telecom. Al momënt él le 89,2% di zitadins che po s’anuzé dl sorvisc.

La detlarazions che la populazion dl Südtirol à dat jù d’autonn 2011 desmostra che la identità ladina ie plu sentida permez a 10 ani dant. La cumpëida assoluta dla detlarazions ladines ie cresciuda de 1.812 persones che fej ora n aumënt de 10%. La relazion di Ladins permez da duta la populazion dl Südtirol ie nsci ruveda al 4,53% permez a 69,41% de tudësc y 26,06% de taliani.