Comunicat stampa

  • Basa finanziera segura per l turism tl Südtirol

    USP – L turism dëssa unì finanzià cun trëi seves per pudëi seguré na miëura prejentazion sun i marcieies y per mëter n droa la reforma struturela dl’urganisazions turistiches. Pra la prejentazion dl model nuef (NCUEI) ai 5 de auril, à l assessëur al turism Hans Berger dit che l finanziamënt dëssa unì segurà da na cumbinazion de cuntribuc publics, na cuota per tlient che l turist muessa paië y da na cuota per l marketing da pert de duta la firmes che prufitea dl turism.

  • Museum Ladin plu giut daviert

    USP – Do Pasca uniral slungià i orars de giaurida dl Museum Ladin Ciastel de Tor y de si sënta destacheda Ursus Ladinicus a S. Ciascian.

  • Azetà dui proiec dl raiun da jì cun i schi a Corvara

    USP - La secunda Comisciun provinziala por la sconanza dla contrada, cun a ce l’arch. Adriano Oggiano, à aprovè tla sentada (da incö) ai 3 d’aurì dl 2012, i dui proiec che reverda les pistes dai schi a Corvara, cun n valgönes condiziuns.

  • 686 iscrizions tla scolines ladines, deguna lista de aspitanza

    USP – Tl proscimo ann de scolina puderà 686 mutans y mutons di luesc ladins jì ala scolina. A chësta maniera ne iel per la 17 scolines dla Val Badia y de Gherdëina chëst iede deguna lista de aspitanza per giapé lerch. Aldò de na lege provinziela ne vëniel nia plu tëut su i plu pitli cun manco de 30 mënsc, sciche l fova unì fat te vel scolina te na fasa sperimentela.

  • Dala senteda dla Jonta provinziela dl 02 de auril

    USP – L scrì ora de servijes publics a sozieteies provinzieles, la mudazions plu scëmples al plann di purtoies y di mplanc, l fond de rotazion, ancuntedes a Roma, scumenciadives per i 40 ani dl’Autonomia ie stai i argumënc zentrei dla senteda dla Jonta provinziela ai 02 de auril da pont de ududa ladin. L presidënt Luis Durnwalder à cunedì la dezijions tla cunferënza stampa riesc do la senteda.

  • Jonta provinziela: fond de rotazion, ancuntedes, 40 ani autonomia

    USP – Te si senteda da (NCUEI) ai 02 de auril à la Jonta provinziela dat pro na lingia de delibres. Tla cunferënza stampa do la senteda, à l presidënt cunedì de plu argumënc de majer nteres, danter chisc nce i 60 milion per l fond de rotazion, l’ancuntedes cun Gnudi y l presidënt de Terna, scumenciadives per i 40 ani autonomia, capital per l tunel dl prëner, l statut per la cooperativa de garanzia, l’autorisazion per imigrei, la Terme de Maran y l’ancunteda naziunela di Alpini.

  • Sozieteies provinzieles: servijes tres cuncors

    USP – Aldò dla ndicazions europees y dl Guviern talian, muessa duc i servijes publics unì scric ora tres cuncors, nce sce i se lascia fé da privac. La Jonta provinziela à (NCUEI) ai 02 de auril tratà chësta cuestion deberieda cun si Avocatura y lascia sën cialé do plu avisa ciun servijes che ie tuchei dala normes nueves.

  • Mudazions plu scëmples al plann di purtoies y mplanc

    USP – Per fé mudazions a purtoies da schi o ai mplanc porta mont fovel nchinamò debujën de truepa dumandes y documentazion. La Jonta provinziela de Bulsan uel scemplifiché la pruzedures y ie per na unificazion dla dumandes.

  • Naziun y identité tl Tirol dan le 1914: ai 12 d’aurì tla Teßmann

    USP - La Biblioteca provinziala Friedrich Teßmann inviëia ai 12 d’aurì dl 2012 a n referat dl storich Laurence Cole. Le titul dl referat é: „Nation und Identität in Tirol vor 1914“ (Naziun y identité tl Tirol dan le 1914). Do le referat gnaràl fat na mësa torona cun le referënt y storics dl Südtirol. Chësta manifestaziun stlüj jö la linia de referac „Südtirol in Europa. Eine Spurensuche“.

  • Auguresc da Durnwalder y Mussner per titul mundiel de Carolina Kostner

    USP – Cun l titul de campiunessa dl mond se à Carolina Kostner segurà na luegia tla storia dl sport. Auguresc per chësta gran arjonta vën nce dal presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder y dal assessëur ladin Florian Mussner. „Co che la ie stata bona de arjonjer l prim plazamënt do che la fova terza tla prima pert de garejeda, mostra la gran capaziteies y maduranza de Carolina Kostner“ sotrissea i doi aministradëures.