Comunicat stampa

Sara y Simon ie i doi inuemes che n ti à dat l plu ai popsc tl ann 2001 tl Südtirol. N cont de popsc che à messé murì ntan si prim an de vita nen fovel tl 2002 bën 4,0 sun 1.000. La cumpëida di nasciui morc ie plutosc bassa ntan l ann 2002, cun 3,2 sun 1.000 nascites.

La cumpëida di dependënc publics tl Südtirol fova ala fin dl 2002 de 42.793 persones. L 81,5% lëura tla aministazion locala, nsenian n pert nce pra la scoles stateles. L 18,5% lëura tl’aminstrazions stateles y aministrazions n pert stateles o pra aziendes privatisedes schiche la posta y la ferata. Pra chësta mprejes stateles lëura plu ëi, ntan’ che pra l aministarzions locales iel mo n tan de ëiles che no ëi nciariei.

Usp - L Cunsëi dla Regions à ncuei, 19 de nuvëmber, azetà pra la reunion generela la pruposta de Durnwalder per l sustëni dla rujenedes de mendranza. L Presidënt dla Provinzia Luis Durnwalder à ncuei a Brüssel nce ancuntà la cumissera culturela dl’EU Viviane Reding.

Permez al ann 1990 ie la cumpëida di spartii cresciuda de passa mo n tant. Permez a 320 dan trëdesc ani, an sën cupedà 662 caji te nosta Provinzia. Chësc fej ora na rata de 14,2 copies spartides sun 10.000 persones. Belau 90% se a spartì cun tramedoi a una y l 39% ie stai maridei per passa 15 ani. I devorc ie da 255 tl ann 1990, ruvei a 341 tl ann 2002.

Aldò dla nrescides fates sun l di dl 30 de juni 2003 iel dantaldut states persones privates y la sozieteies de finanziamënt a damandé do per finanziamënc (34,3%). Sciche sgonda grupa cun 14,8% iel pona stat i hotiei y restauranc dan i mprenditëurs dl’edilizia (12,0%) y i marcadënc (11,7%). Gran pert di credic che manacia de nia plu uni dai de reviers ie tla mans de persones privates y sozieteies de finanziamënt (31,6%). Do vën i mprenditëurs dl’edilizia (15,1%), i marcadënc (14,6%) y la ndustria (10,9%). Nsci l’analisa data ora dal Istitut de Statistica Proviziel.

Usp – La regulamentazion per la streda sun Mont de Sëuc che jirà ndrova ai 20 de dezëmber y l plann di purtoies ie stai i argumënc plu mpurtanc che ie unii tratei tl’ultima senteda dla Jonta Provinziela. A Picolin ne uiral nia plu jit inant cun la Scola Profesciunela.

Usp- Rapresentanc dla valedes ladines cun l assessëur Florian Mussner se à ncuei ancuntà cun l Presidënt dla Provinzia Durnwalder. Da pert di rapresentanc ladins iel unì purtà dant cie che n se mbincia per la proscima legislatura, danterauter iel unì damandà che l assessëur Mussner giape nce te cunsëi regiunel n assessorat sciche rapresentant ladin.

USP – Dl cumerz y dla reforma tl ciamp turistich à, n juebia ai 13 de nuvëmber a Roma, rujenà i assessëures per l cumerz y turism de duta la regions y provinzies dla Talia. L assessëur per l’economia Werner Frick à rapresentà i nteresc dl Südtirol tla capitela taliana. I rapresentanc dla regions y dla provinzies autonomes à rujnà de coche n possa se muever respetan la lege. A una iesen stai de se paré contra nterferenzes da Roma.

L tlima tl Südtirol ie stat natn l mëns de utober massa frëit y belau dlonch massa tume. Ai primes dl mëns iel stat de plu perturbazions, ala metà dl mëns à na prescion auta purtà n bel tëmp da d’autonn. Ala fin dl mëns à l’aria polara sëura l Mer Mediteran purtà cundizions da d’inviern tla Provinzia de Bulsan.

USP – Truep de mëndri proiec ie ultimamënter uni metui al orden dl dì dla Sgonda Cumiscion per la Defendura dl Ambient tla Provinzia de Bulsan. Danter chisc nce n purtoi dai schi tl Chemun de Badia.